ICCJ a finalizat dezbaterile în dosarul favorizării lui Nicolae Popa. Sorin Ovidiu Vîntu aşteaptă un verdict final

În timpul dezbaterilor, procurorul prezent la proces a arătat că Parchetul instanţei supreme nu a făcut recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti şi că recursurile declarate de cei trei inculpaţi din dosar trebuie respinse.

Astfel, procurorul a cerut menţinerea deciziei de condamnare a lui Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare.

La rândul lor, avocaţii celor trei au arătat că dosarul ar avea mai multe vicii, între care o serie de interceptări obţinute ilegal, dar şi acuzaţii ale Parchetului care nu sunt dovedite de probe.

Astfel, avocatul lui Octavian Ţurcan a arătat în faţa judecătorilor că "el nu putea săvârşi fapta imputată pentru că el nu a dat drept de semnătură". "Un certăţean cipriot a semnat toate documentele", a explicat avocatul.

Apărătorul aceluiaşi inculpat le-a arătat judecătorilor că totodată clientul său este judecat într-un dosar care a demarat prin probe obţinute prin Legea siguranţei naţionale, dar în care faptele imputate sunt de ordin comun şi nu au nicio legătură cu această lege.

Avocatul lui Sorin Ovidiu Vîntu le-a arătat celor trei judecători că o mare parte din probele audio au fost făcute înainte de a exista un dosar penal cu aceste infracţiuni cercetate. Concret a explicat avocatul "au fost făcute interceptări în dosar în perioada 29 septembrie 2009 - 27 noiembrie 2009, iar de abia această ultimă dată a fost creat acest dosar. Avem două luni de interceptare fără dosar penal, iar în opinia mea cadrul procesual este nelegal", a arătat Marian Nazat, avocatul lui Vîntu.

În acest context avocatul le-a cerut judecătorilor achitarea clientului său în baza art. 10 lit. b respectiv pe motiv că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

După pledoariile finale, completul de judecători format din preşedintele Valentin Horia Şelaru, fost procuror PICCJ, şi judecătoarele Simona Daniela Encean şi Silvia Cerbu au rămas îm pronunţare în acest caz urmând să decidă dacă îi achită sau nu pe cei trei inculpaţi.

Vîntu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa. Decizia, dispusă de Tribunalul Bucureşti şi confirmată de Curtea de Apel, în iunie 2013, a fost atacată cu recurs.

Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracţiune.

Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro "convenite cu condamnatul Popa Nicolae", două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.

"Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie", potrivit procurorilor.

În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan, arătau procurorii.

De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.

După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian "au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România", au mai arătat procurorii. Aceştia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, "pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia".

Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiță.

Într-un alt dosar, în 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme l-au trimis în judecată pe Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul Bucureşti.

Procurorii DIICOT în cercetează pe Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi altor şapte persoane, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.