Judecătoria Buftea a dat două decizii de arest la domiciliu, una în cazul fiului "Mamei Omida"

Una dintre decizii a fost luată într-un dosar de şantaj care se judecă, în primă instanţă, la Judecătoria Buftea. Instanţa a admis cererea inculpatului Tudorel Mihai şi a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei, potrivit site-ului Judecătoriei.

Instanţa i-a atras atenţia inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, va fi arestat preventiv.

Potrivit deciziei instanţei, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru a se prezenta în faţa organelor judiciare, atunci când este citat.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată în 48 de ore de la pronunţare.

Avocatul acestuia, Adrian Cuculis, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că pe parcursul cercetărilor a introdus pentru clientul său o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe normele vechiului Cod de procedură penală, dar între timp au intrat în vigoare noile coduri, context în care instanţa de judecată a recalificat cererea.

La termenul de miercuri, avocatul a cerut instanţei Judecătoriei Buftea lăsarea în libertate a clientului său sau dispunerea măsurii arestului la domiciliu.

Avocatul a spus că şi procurorul de şedinţă a fost de acord cu solicitarea şi a arătat că ar putea fi dispusă o măsură mai puţin restrictivă, respectiv cea a arestului la domiciliu.

Adrian Cuculis a precizat că, după deliberare, instanţa a luat măsura arestului la domiciliu în cazul clientului său. Avocatul a precizat că aceasta ar fi prima dată când se ia această măsură în România, pe baza prevederilor noilor coduri, dar că nu poate spune cu exactitate cum se va face punerea ei în aplicare. El a adăugat că, din cauza lipsei de logistică, respectiv a brăţărilor, precum şi a unor sisteme de supraveghere în acest sens, decizia de miercuri a instanţei nu are aplicabilitate.

Avocatul a arătat că, în opinia sa, ar putea fi desemnat un poliţist de la secţia din raza domiciliului unde se execută arestul, care să păzească imobilul.

Cuculis a mai spus că, în opinia sa, procurorul nu va mai contesta această măsură, în condiţiile în care a pus concluzii de admitere, astfel că decizia ar rămâne definitivă la 48 de ore de la pronunţare, respectiv vineri.

Judecătoria Buftea a luat, miercuri, aceeaşi măsură şi în cazul lui Viorel Motoi, fiul vrăjitoarei "Mama Omida". Acesta a fost trimis în judecată în ianuarie 2014, alături de alte patru persoane, într-un dosar de tăinuire.

Judecătorul care a soluţionat cauza a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive în cazul lui Viorel Motoi cu arestul la domiciliu, pe tot parcursul judecării cauzei.

Potrivit deciziei, afişate pe site-ul Judecătoriei Buftea, Viorel Motoi este obligat, pe toată durata măsurii preventive, să se prezinte la organul de urmărire penală, judecatorul de camera preliminară sau la instanţa de judecată ori de cate ori este chemat, să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia şi nici cu participanţii la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii.

"În temeiul art. 221 alin 5 Cpp pe durata masurii, inculpatul poate părăsi imobilul în care locuieşte pentru prezentarea în faţa organelor judiciare, la chemarea acestora", conform deciziei instanţei.

Decizia poate fi contestată în 48 de ore de la pronunţare.

Unele dintre modificările Codului de procedură penală care a intrat în vigoare la 1 februarie se referă la măsurile preventive. Interdicţia de a părăsi localitatea sau ţara au fost eliminate, iar ca măsură preventivă a fost introdus arestul la domiciliu.

Conform noii legislaţii, măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

"Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (...) La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului", potrivit noilor prevederi.

Măsurile preventive prevăzute în noul Cod de procedură penală sunt: reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.