Judecătorii cer Parlamentului implicarea în rezolvarea conflictului dintre Executiv şi magistraţi

• Social

  • Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns cu elicopterul în Vrancea, alături de miniştrii Apărării şi Internelor: Mergem unde e nevoie, la muncă 09:51
  • Zeci de mii de oameni din Vrancea, izolaţi şi fără alimente, aşteptând ajutorul autorităţilor 23:44
  • Berca: Utilizarea sumelor pentru calamităţi se face prin atribuire directă. Decizia e a comitetului judeţean 21:50
  • Directorul ROMARM: Fabrica de Arme Cugir ar urma să angajeze aproximativ 500 de persoane 21:02
  • SITUAŢIE DE URGENŢĂ ÎN VRANCEA: Zeci de mii de oameni, izolaţi din cauza zăpezii - FOTO 20:32

Într-o scrisoare deschisă, către Mircea Geoană, preşedinte al Senatului, Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi către liderii grupurilor parlamentare din cele două Camere, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România cere implicarea în solicţionarea conflictului, "având în vedere gravele evenimente din sistemul de justiţie şi lipsa totală de transparenţă decizională a puterii executive şi a Preşedintelui României în ceea ce îi priveşte pe judecători, ai căror reprezentanţi nu au fost primiţi la consultări pe marginea proiectului de lege unitară a salarizării, proiect de lege faţă de care Guvernul României are intenţia a-şi asuma răspunderea în faţa Parlamentului României".

UNJR consideră că singurul în măsura a interveni în restabilirea echilibrului între puteri, în acest moment grav pentru existenţa statului de drept, este Parlamentul României - prin reprezentanţii săi şi prin actele pe care acesta le poate adopta constituţional.

"În fapt, prin comportamentul puterii executive nu se doreşte altceva decât subordonarea justiţiei: prin neimplicarea decisivă a puterii executive şi a Preşedintelui României în problemele de esenţă ale justiţiei, prin lipsa de transparenţă şi dialog interinstituţional, la nivelul unor puteri egale în stat, prin decizii arbitrare contrare unui stat de drept, cum ar fi intervenţia brutală prin mijloace administrative nelegale în salarizarea judecătorilor", arată în scrisoarea deschisă uniunea.

În acest context, UNJR afirmă că sprijină şi este solidară cu solicitările adunărilor generale ale instanţelor din toată ţara, potrivit cărora - susţine sursa citată - existentă un conflict constituţional între puterea Executivă şi preşedintele României, pe de-o parte, şi puterea judecătorească, pe de altă parte.

UNJR reaminteşte revendicările puterii judecătoreşti, astfel cum ele au fost adoptate în unanimitate prin Rezoluţia puterii judecătoreşti din aprilie 2009 şi prin adunările generale ale instanţelor de la finalul lunii august:

- alocarea unui procent de 1% din PIB puterii judecătoreşti, fapt ce ar asigura eliminarea tentaţiilor altor puteri constituite în stat de a subordona puterea judecătorească prin intermediul alocărilor bugetare;

- trecerea bugetului puterii judecătoreşti de îndată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum puterea legislativă a şi decis în 2005 prin Legea nr. 247/2005, aceasta pentru a responsabiliza puterea judecătorească în utilizarea fondului bugetar alocat dar şi pentru a întrerupe degringolada financiară actuală datorată exclusiv fie indeciziei, fie proastei decizii în gestiunea banilor necesari pentru funcţionarea justiţiei (salarizare, bunuri şi servicii);

- refacerea integrală a grilei de salarizare din actualul proiect de lege a salarizării unitare prin integrarea, firească şi normală în raport cu dispoziţiile art. 1 paragraf 4 din Constituţia României, a puterii judecătoreşti pe acelaşi nivel cu puterea legislativă şi cea executivă; asigurarea unor consultări reale şi transparente cu puterea judecătorească, prin reprezentaţii instanţelor (singurii reprezentanţi autentici) pe marginea acestui proiect de lege, având în vedere că puterea executivă a refuzat constant şi brutal, în dispreţul respectului statului de drept, aceste consultări.

UNJR apreciază că, în măsura în care Parlamentul României nu dă curs solicitării exprimate unitar de instanţe, situaţia se va agrava iremediabil, cu consecinţe grave pentru toate puterile constituite în stat relativ la echilibrul acestora în sistemul constituţional al statului de drept.

Revendicările magistraţilor au fost prezentate în două rânduri preşedintelui Traian Băsescu, în urma solicitării Consiliului Superior al Magistraturii care a solicitat medierea conflictului ivit între Executiv şi puterea judecătorească.

Motivul invocat de CSM a fost subfinanţarea sistemului judiciar, deşi reacţia a venit ca urmare a anulării încasării unui spor de stres de 50 la sută. În final, instanţa supremă a decis că magistraţii şi angajaţii de la Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri - aflate în administrarea CSM - pot benefica de sporul de 50 la sută, întrucât sumele au fost prevăzute în bugete. ICCJ şi CSM sunt ordonatori principali de credit.

Şi Ministerul Public, şi Ministerul Justiţiei, ordonatori principali de credite, au cerut să se prevadă în bugetele lor pentru tot anul 2009 sporurile de 50 la sută, însă nu li s-au aprobat decât pentru primele trei luni ale anului.

Între timp, Curtea Constituţională a stabilit că acordarea sporului de 50 la sută pentru magistraţi este nelegal, astfel că Ministerul Finanţelor, apoi Ministerul Public şi Ministerul Justiţiei au anunţat procurorii şi judecătorii de la instanţe şi parchete despre retragerea acestui drept, motiv pentru care s-au formulat plângeri în instanţe.

Şi ICCJ, şi CSM au contestat în instanţe circularele transmise de Ministerul Finanţelor Publice, prin care anunţau sistarea acordării sporurilor.

Întrucât fuseseră prevăzut în bugetele ICCJ şi CSM acordarea sporului de 50 la sută, instanţa a anulat ordinele Ministerul Finanţelor.

Între timp, Guvernul a redactat proiectul legii unice de salarizare, prin care salariile celor din justiţie ar fi reduse cu 50 la sută.