Motivele pentru care mulţi turişti care merg pe litoralul românesc evită Aeroportul Constanţa

Aeroportul din Constanţa, care ar trebuie să atragă turişti români şi străini în lunile de vară, se laudă cu puţin mai mult de 100.000 de pasageri într-un an. Asta în timp ce un aeroport similar din Bulgaria atinge acest număr în mai puţin de o lună.

5272 afișări
Imaginea articolului Motivele pentru care mulţi turişti care merg pe litoralul românesc evită Aeroportul Constanţa

Motivele pentru care mulţi turişti care merg pe litoralul românesc evită Aeroportul Constanţa

”S.N. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa S.A. a încheiat activitatea din 2017 înregistrând rezultate superioare faţă de anul 2016. În aceste condiţii, societatea a înregistrat în perioada ianuarie - decembrie 2017 un trafic total, comercial şi necomercial, de 135.742 de pasageri, în creştere cu 18% faţă de anul 2016”, arată datele oficiale prezentate la începutul acestui an de reprezentanţii societăţii.

Aceasta în condiţiile în care alte aeroporturi similare, aflate în oraşe similare Constanţei, ating această cifră în mai puţin de o lună. Cum ar fi aeroportul din Burgas, un oraş similar, din toate punctele de vedere, Constanţei. Dar al cărui aeroport se aşteaptă ca până la sfârşitul acestui an să atingă un trafic de pasageri de 3 milioane de pasageri, după cum au precizat reprezentanţii acestuia.

În plus, reprezentanţii aeroportului bulgăresc au anunţat şi că intenţionează ca până în 2020 să extindă aeroportul.

Sute de mii dintre pasagerii care ajung pe aeroportul bulgăresc sunt străini, fiind asigurate curse regulate, zilnice, în Rusia, Germania, Marea Britanie şi Polonia. Numai anul acest opt companii aeriene - Ryanair, Aeroflot, Dart Airlines, Ryanair Sun, Blue Bird Airways, SкyEurope Airlines Hungary, Lufthansa şi El Al Israel Airlines Ltd – au început să opereze pe aeroportul bulgăresc, cu 14 noi destinaţii, în Germania, Italia, Ucraina, Olanda, Polonia, Franţa, Suedia, Finlanda, Liban, şi Iran.

În replică, potrivit datelor statistice pentru anul trecut, 127.635 de pasageri au tranzitat aeroportul constănţean, rezultaţi din curse făcute în regim regulat, charter şi aviaţie generală. Conform reprezentanţilor instituţiei, 2017 a fost al treilea an consecutiv în care traficul comercial de pasageri creşte cu peste 25 de procente, o creştere similară fiind aşteptată şi pentru acest an.

Deci de cel puţin 10-20 ori mai mulţi pasageri merg în oraşul bulgăresc, aflat la o distanţă de nici 300 kilometri. Raportul fiind mult mai mare în ceea ce priveşte numărul de turişti străini care tranzitează cele două aeroporturi, pentru că pe aeroportul de pe malul românesc al Mării Negre ajung, în general, „navetişti” - adică românii care lucrează sau locuiesc temporar în străinătate şi vin frecvent acasă, cursele principale fiind către oraşe din ţări ce găzduiesc comunităţi mari de români - Londra, Roma ori Milano, la care se adaugă Istanbul, Paris şi Bruxelles. Plus destinaţiile interne - Timişoara, Cluj Napoca, Satu Mare sau Oradea.

Constanţa şi Oradea sunt despărţite pe şosea, în funcţie de ruta rutieră aleasă, de cel puţin 830 de kilometri, o distanţă ce poate fi acoperită cu maşina în peste 10 ore şi jumătate. Şi asta în condiţii optime de trafic, fără ca turistul-şofer care vrea să meargă pe litoral, la mare, să aibă parte de căruţe, turme de oi, ambuteiaje, blocaje provocate de accidente rutiere, lucrări la carosabil executate, cum altfel, în lunile cu trafic de vârf şi alte astfel de „ghinioane” inerente pe şoselele din România.

Sau puţin mai mult de o oră dacă turistul renunţă la maşină şi alege avionul. O cursă aeriană scurtă, e adevărat, dar aici apar problemele după sosirea pe litoral. Probleme legate de legăturile care duc turistul de la aeroport în Constanţa, iar apoi în staţiuni. De la aeroport până la Constanţa sunt aproximativ 35 de km, un drum pentru care, ca timp, turistul din Oradea, sau de oriunde, poate pierde mai mult decât zborul până pe litoralul românesc. Pentru că aici nu există o linie directă de călători care să ducă turistul în Constanţa sau în staţiuni. Există microbuze, ale transportatorilor privaţi, care leagă municipiul reşedinţă de celelalte localităţi ale judeţului. Astfel, turistul trebuie să aştepte să treacă, practic, „rata” (cum numesc oamenii la ţară autobuzul care îi duce la oraş) şi să-şi urce bagajele într-un microbuz de cele mai multe ori aglomerat şi apoi să ajungă în Gara Constanţa. De unde trebuie să apeleze, din nou, la transportatori privaţi, pentru că nu există curse ale statului spre staţiunile din sudul litoralului. Sau spre Delta Dunării…

O astfel de o călătorie, cu un microbuz privat, costă aproximativ 30 de lei, pentru Mamaia şi 80 de lei în sudul litoralului. Cam cât de la Aeroportul Otopeni până la Constanţa... Ar mai fi varianta taximetrelor. Numai că în aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu nu există taximetre, astfel că acestea trebuie să fie comandate. Deci cel puţin 30, 40 de minute de aşteptare ca acestea să vină de la Constanţa. Şi cel puţin 100 de lei, tarif, ca turistul să ajungă în cea mai apropiată staţiune, Mamaia. Cam cât biletul de avion de la Oradea dacă e luat din timp…

Deci una dintre probleme ar putea să fie legată de infrastructură, de faptul că nu a gândit nimeni un plan unitar, care să faciliteze folosirea aeroportului.

O altă problemă ar putea fi litoralul românesc, în întregul lui, cu tot ceea ce înseamnă agenţi economici, administrare plaje etc.

O nemulţumire pe care şi-a exprimat-o, în urmă cu câteva săptămâni, inclusiv directorul Tarom, Werner Wolff. Aflat la Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu conducerea aeroportul constănţean, dar şi cu reprezentanţi ai unor asociaţii de turism şi organizaţii patronale în care urma să anunţe noi curse ce ar putea fi operate de companie pe litoralul românesc, acesta a criticat tocmai starea staţiunilor. „Avem porţiuni de plajă care nu sunt aranjate şi nu sunt pregătite pentru turişti. Şi dacă vrem să fim deschişi la turiştii care vin din străinătate spre România, trebuie să fim unitari peste tot. (…) Poate ar trebui să fim mai coerenţi, mai unificaţi cu toţii la ceea ce înseamnă calitatea serviciilor şi a plajei, dar şi posibilitatea turistului de a se simţi bine“, a explicat Werner Wolff.

El a menţionat că de anul viitor este posibil ca Tarom să deschidă o serie de zboruri de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu, dar a cerut şi implicarea agenţiilor de turism.

În mai 2018, Tarom şi Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu anunţau, într-o conferinţă de presă, că, începând din 1 iulie, compania va începe operarea rutei Constanţa - Chişinău, cu minim trei frecvente săptămânale pe perioada verii. O lună mai târziu, însă, fără nicio explicaţie, doar prin intermediul unui comunicat, se anunţa că „ruta Constanţa – Chişinău – Constanţa, programată să înceapă la 1 iulie 2018, a fost anulată pentru moment de către operatorul aerian Tarom”.

În prezent, aici operează o singură cursă Tarom, internă, cu destinaţia Satu Mare, cu o frecvenţă de două ori pe săptămână.

Pentru sezonul estival 2018 companiile aeriene - Turkish Airlines, Blue Air, Wizzair şi Tarom, asigură curse regulate de pe aeroportul constănţean către Istanbul şi Londra - 4 frecvenţe/ săptămână), Paris - 2 frecvenţe/ săptămână, Milano - 2 frecvenţe/ săptămână şi Bruxelles - 1 frecvenţă/ săptămână, respectiv Cluj-Napoca - 3 frecvenţe/ săptămână, Oradea - 2 frecvenţe/ săptămână, Timişoara - 3 frecvenţe/ săptămână şi Satu Mare - 2 frecvenţe/ săptămână. Totodată, compania aeriană naţională a Estoniei, Nordica, a lansat în această vară zboruri directe pe ruta Tallinn – Constanţa – Tallinn, cu 2 frecvenţe/săptămână.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici