Ne-aruncăm în anul şcolar fără arme. În cazul copiilor şi tinerilor din unităţile de învăţământ, prevenţia rămâne cel mai bun tratament

Ministrul Sănătăţii îţi spune că, la şcoală, copilul  tău ar trebui să treacă printr-un triaj epidemiologic făcut de personal medical calificat.

Planul pe hârtie sună bine, însă, în realitate, medicii de medicină şcolară, cei care ar putea face  aceste triaje, şi s-ar putea ocupa în şcoli de prevenţie, sunt foarte puţini.

Medicul Claudia Strâmbeanu, membru al Societăţii Medicilor din colectivităţile de copii, îţi spune că anul trecut erau în sistem numai 1.300 de medici de medicină şcolară. Practic, 1 medic ar fi trebuit să aibă în grijă, teoretic, peste 2000 de copii. 

Mai este o problemă. Medicul spune că, din 3.400 de cabinete şcolare şi studenţeşti, numai 100 sunt în mediul rural, deşi cele mai multe şcoli sunt aici, 65% dintre ele.

E greu de crezut aşadar că şcolarii vor putea fi văzuţi de medic în fiecare şcoală, mai ales că, anul acesta, foarte mulţi dintre medicii şcolari au primit misiunea de a ajuta DSP-urile la anchetele epidemiologice legate de infectările cu SARS-CoV 2.

Dr.  Claudia Strâmbeanu, membru în Societatea Medicilor din colectivităţile de copii: În contextul pandemiei COVID-19 este poate mai importantă decât oricând prevenţia, şi accentul în sistemul de sănătate ar fi trebuit pus demult pe prevenţie, şi nu neapărat pe partea curativă. Medicina şcolară realizează această prevenţie într-un grup populaţional cu risc, şi anume colectivităţile de copii şi tineri din unităţile de învăţământ. Pentru preşcolarii, elevii şi studenţii din mediul rural care studiază în mediul urban medicina şcolară este singura care le asigură asistenţa medicală primară a stării lor de sănătate