Regizor francez: Ţiganii au dreptul să rămână în Franţa; nu-i vorba nici de şobolani, nici de câini

În ziua în care în Franţa are loc o controversată reuniune ministerială pe tema rromilor, Tony Gatlif, cunoscut regizor de origină rromă care şi-a consacrat practic toată opera comunităţii din care provine, a afirmat, la RFI, că Franţa trebuie să înţeleagă că "zece milioane de indivizi lăsaţi de izbeliste reprezintă o problemă europeană, nu o problemă franceză".

"Singurul lucru pe care francezii ar trebui să-l facă este să se ocupe de chestiune cu demnitate. Nu-i vorba aici nici de şobolani, nici de câini", a subliniat Tony Gatlif.

Regizorul a susţinut că reuniunea de la Palatul Elysée "este o reuniune bazată pe un amalgam foarte periculos, un amalgam între violenţă şi criminalitate în urma incidentelor de acum câteva zile din centrul Franţei".

"Plecând de la aceste acte condamnabile, preşedintele (Nicolas Sarkozy-n.r.) a făcut această declaraţie, acest amalgam regretabil. Eu nu sunt însă un om pesimist, dar nici naiv. Sunt în alertă şi îngrijorat. E adevărat că aceste declaraţii mă împiedică pe mine şi pe cei din jurul meu să dormim. Ştim foarte bine la ce poate duce asta, pentru că Franţa a trăit aşa ceva, deportarea şi exterminarea ţiganilor. În acelaşi timp, spun că suntem în Franţa - ţară în care mai există dialog, deci există încă miniştrii care cunosc istoria şi trecutul şi sperăm ca ei să reflecteze cum trebuie. Un ministru, în mod normal trebuie să gândească cum trebuie", a afirmat regizorul.

Potrivit regizorului, acest amalgam făcut între rromi şi "les gens du voyages" - cum spune preşedintele Franţei -, adică nomazi, este "incorect".

"«Gens du voyages», adică nomazii, sunt o noţiune administrativă inventată acum trei decenii. Ori ţiganii sau rromii, cum vreţi să le spuneţi, sunt în Franţa de pe vremea regelui Francisc I, cu alte cuvinte de secole sunt recunoscuţi ca atare, fac parte din istoria Franţei şi sunt francezi, uneori chiar mai francezi decât francezii. Acest amalgam foarte periculos deci nu trebuie făcut. Ţiganii au dreptul să rămână în Franţa unde trebuie să li se facă un loc pe care încă nu-l au", a explicat Gatlif.

El a subliniat că bilanţul politicilor în favoarea rromilor, mai ales al celor din estul Europei, este catastrofal - înrăutăţindu-se după căderea zidului. "Odată dispărut comunismul la începutul anilor '90, a început goana după bani si au apărut mafiile. Aceste mafii au înfometat popoarele şi nu numai pe ţigani. Săracii au sărăcit şi mai mult, iar bogaţii s-au îmbogăţit şi mai mult. În privinţa ţiganilor, aceştia au căzut demult sub nivelul sărăciei, ei nu pot fi si mai săraci decât sunt azi. Rromii din România, Ungaria, Bulgaria sau din alte părţi sunt o problemă europeană ce trebuie reglată la nivel european. Zece milioane de indivizi lăsaţi de izbelişte reprezintă o problemă europeană, nu o problemă franceză. Singurul lucru pe care francezii ar trebui să-l facă este să se ocupe de chestiune cu demnitate. Nu-i vorba aici nici de şobolani, nici de câini. Din păcate, până şi respectul care li se cuvine acestor populaţii este călcat în picioare. Celor care vin aici nu trebui să li se dea şi mai tare în cap, ei trebuie să fie respectaţi", a declarat Gatlif.

Întrebat de ce aleg rromii din România Franţa, regizorul explică: "Vin aici, în Franţa, pentru că evident sunt confruntaţi cu probleme în România, ca de altfel şi în Ungaria, în Bulgaria sau mai peste tot în Estul Europei. Vin deci aici când ajung la ananghie. Ştiţi foarte bine că în şatre sunt unii care au bani foarte mulţi, dar majoritatea moare de foame, adică n-au o bucată de pâine, n-au cu ce să se încălzească, n-au apă de băut - am văzut asta cu ochii mei. Au venit deci în Franţa ca să caute protecţie într-o altă ţară europeană şi asta şi pentru că rromii au fost dintotdeauna un popor european".

"România e o ţară pe care o ador. De 20 de ani mă duc acolo, am făcut filme acolo, am prieteni acolo. Eu când spun România mă gândesc însă la poporul român pe care-l iubesc, îmi place să aud limba şi viata de acolo care-mi aduc aminte de Andaluzia. Din păcate, poporul român, care deja a avut atâta de suferit pe vremea lui Ceauşescu, suferă şi acum din nou. E deci buimăcit şi de aceea se ia cam prea mult după poveştile spuse de oamenii politici. Dar nu poporul trebuie pus în cauză, ci clasa politică din această ţară. Săracii nu au fost niciodată o ameninţare în România", a conchis regizorul.

Ministrul francez al Afacerilor Interne, Brice Hortefeux, a încercat să convingă, marţi seara, că reuniunea "asupra problemelor de comportament ale unor nomazi şi romi", anunţată de preşedintele Nicolas Sarkozy, nu are carater discriminatoriu, relatează Le Parisien în ediţia electronică de miercuri.

Hortefeux a încercat, în jurnalul 20 Heure al postului de televiziune TF1, să arate că Franţa are o poziţie "fermă" faţă de aceste comunităţi, în care există, în opinia sa, "comportamente care nu sunt acceptabile". Sarkozy a anunţat organizarea acestei reuniuni la Palatul Elysee, în urma incidentelor de la Saint-Aignan (Loir-et-Cher), unde un tânăr a fost ucis de jandarmi..

Ministrul a respins acuzaţiile potrivit cărora reuniunea de miercuri ar avea ca scop "stigmatizarea unei comunităţi". "Trebuie să îţi pui văl? Trebuie să ascunzi realitatea? Există, în această comunitate, comportamente care nu sunt acceptabile", a adăugat el, "fără să clipească", potrivit publicaţiei.

Declaraţiile unor oficiali creează, în Franţa, politici represive la adresa etnicilor romi, alimentând moduri de gândire arhaice şi rasiste şi putând conduce la violenţe fizice, comentează Le Monde în ediţia electronică de marţi.

În ultimele luni, romi din România şi Bulgaria, care trăiesc în marile oraşe franceze, într-o situaţie precară, sunt luaţi ca ţintă în discursurile oficiale, comentează cotidianul. Acesta citează o declaraţia a secretarului francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, dar şi o declaraţie recentă a preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy. Acesta vorbea, la 11 iunie, despre "spionoasa problemă a delincvenţilor nomazi, originari din (Europa de) Est, în special din România", iar la 22 iulie denunţa "problemele ridicate de comportamentele unor nomazi şi romi".