RETROSPECTIVĂ. Modificarea Legilor Justiţiei, revocarea Codruţei Kovesi şi eliberările în dosarele de corupţie. Marile scandaluri ale anului 2018

2018 a fost marcat de modificări legislative şi decizii cu impact major asupra Justiţiei, pornind de la revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi până la înfiinţarea unei Secţii speciale de anchetare a magistraţilor sau re-compunerea Completurilor de 5 judecători.

580 afișări
Imaginea articolului RETROSPECTIVĂ. Modificarea Legilor Justiţiei, revocarea Codruţei Kovesi şi eliberările în dosarele de corupţie. Marile scandaluri ale anului 2018

RETROSPECTIVĂ 2018 Modificarea Legilor Justiţiei, revocarea Codruţei Kovesi şi eliberările în marile dosare de corupţie. Marile scandaluri ale anului 2018

Curtea Constituţională a fost sesizată din oficiu de către doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti cu o excepţie legată de articolul 7 din actul normativ amintit.

În urma hotărârii CCR – care nu a fost pronunţată până la data publicării acestui articol – parchetele vor decide, în esenţă, câţi procurori rămân în funcţii, precum şi ce se întâmplă cu actele de urmărire penală efectuate de aceştia.

La această întrebare, avocatul Ion Panaitescu, fost magistrat militar, a dat un răspuns: „Actele emise de către – eu nu spun judecător, procuror – un nene care nu are competenţă funcţională nu sunt lovite de nulitate, cum toată lumea se grăbeşte să spună, ci trebuie considerate ca inexistente. Ca să mă fac înţeles: să admitem că un lucrător de la Aprozar întocmeşte un rechizitoriu, care altminteri este excepţional de bine făcut şi de bine structurat, cu probe, cu tot, cu ce vreţi dumneavoastră, şi îl trimite la instanţa de judecată: vă rog să îl judecaţi pe Panaitescu ca a fluierat în biserică. Şi instanţa, verificând regularitatea actului de sesizare, zice: actul acesta nu este lovit de nulitate, deoarece e lovit de nulitate actul întocmit de o autoritate competentă care nu respectă prescripţiile legale. Acela este un act nul. Dar ce se întâmplă când acelaşi act este făcut de o autoritate necompetentă – şeful e Aprozar? Acel act nu există”.

O altă decizie a Curţii Constituţionale a adus un blocaj temporar la Completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, unde cauzele au fost amânate pentru noi trageri la sorţi a magistraţilor din compunerea celor mai înalte foruri judecătoreşti, şi apoi la eliberări în dosare celebre.

Pe data de 23 iulie a intrat în vigoare Legea 207/2018 pentru modificare şi completarea Legii 304 privind organizarea judiciară. Textul legii face referire şi la organizarea Completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte, care se constituie prin tragere la sorţi.

O hotărâre a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie sunt desemnaţi de drept în fiecare dintre completurile de 5 judecători.

Cu două completuri de 5 judecători în materie penală şi alte două în materie civilă deja constituite în acest mod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis printr-o altă hotărâre a Colegiului de conducere ca Legea 207/2018 se va pune în aplicare de la începutul lui 2019, acesta fiind şi motivul conflictului de neconstituţionalitate care a ajuns pe masa Curţii Constituţionale.

CCR a hotărât că noua lege trebuie pusă în aplicare de îndată, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să organizeze altă tragere la sorţi.

În urma acestei decizii, instanţa supremă nu a mai aşteptat motivarea CCR pentru eventuale precizări legate de modalitatea constituirii acestor completuri şi a organizat tragerea la sorţi.

Primul care a atacat această decizie a Colegiului de conducere a fost preşedintele PSD Liviu Dragnea, în dosarului angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, iar un judecător de la Secţia de Contencios a Curţii de Apel i-a dat dreptate: completurile nou înfiinţate sunt nelegal constituite.

Ulterior, a fost publicată şi motivarea deciziei Curţii Constituţionale, iar Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că Înalta Curte trebuie să organizeze o nouă tragere la sorţi, dar în anumite condiţii: aceste completuri vor fi în număr total de şase, trei în civil şi trei în penal, iar toate dosarele vor fi repartizate în consecinţă.

Pe 13 decembrie, Înalta Curte s-a conformat hotărârii Consiliului şi a tras la sorţi pentru a doua oară judecătorii şi a redistribuit dosarele. Ulterior, pe 19 decembrie, în şedinţă, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât că, pentru anul 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va organiza tragerea la sorţi a judecătorilor care fac parte din compunerea completurilor de 5 judecători. CSM a stipulat însă că dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 31 decembrie 2018, de competenţa completurilor de 5 judecători, înfiinţate în anul 2018, potrivit regulilor stabilite prin Hotărârea Secţiei pentru judecători, vor fi judecate în continuare de aceste completuri.

Decizia Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători de la instanţa supremă a dus la o situaţie fără precedent în justiţie.

Avocaţii persoanelor condamnate au depus contestaţii în anulare a sentinţelor date de Completurile de 5 judecători, iar până acum au fost date decizii de suspendare a executării pedepselor pentru fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, fostul senator şi ministru al Marilor Proiecte Dan Şova, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, fostul procuror-şef DIICOT Alina Bica, fostul şef ANAF Şerban Pop, Tudor Breazu şi omul de afaceri Horia Simu.

În afară de Elena Udrea şi Alina Bica, care aşteaptă eliberarea din arestul din Costa Rica în urma deciziei Tribunalului Bucureşti de revocare a cererilor de extrădare, toţi ceilalţi au fost deja puşi în libertate.

Fostul membru al CSM, actualmente avocat, Adrian Toni Neacşu, a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională referitor la termenul de introducere a contestaţiei în anulare. Acum, doar cei care sunt în termenul legal de 30 zile de la comunicarea motivării sentinţei definitive pot depune contestaţie în anulare.

Un om de afaceri inculpat în dosarul Retrocedărilor, alături de Radu Mazăre, a depus pe rolul Curţii de Apel Bucureşti o acţiune prin care acuză de această dată nelegalitatea constituire a completurilor de trei judecători de la Înalta Curte – pe principiul invocat de Liviu Dragnea – susţinând că şi judecătorii din aceste competuri ar trebui traşi la sorţi. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea omului de afaceri, dar hotărârea poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Un alt moment de referinţă al anului 2018 a fost înfiinţarea Secţiei de anchetare a infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului General, care a devent operaţională începând din data de 23 octombrie, tot în urma publicării unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului.

Procurorul-şef al Secţiei este Florena Strechi, de la Parchetul General. De asemenea, pe funcţii de execuţie vor lucra şi procurorii Codruţa Chindea (de la Braşov), Sorin Iasinovschi (de la Suceava) şi Magdalena Olteanu (de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6), precum şi Adina Florea, propunerea ministrului Justiţiei la şefia DNA, dar respinsă de preşedintele Klaus Iohannis.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader explica necesitatea unei OUG în privinţa Secţiei de anchetare a infracţiunilor din justiţie: pe data de 23 iulie a intrat in vigoare legea 207 pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, însă Consiliul Superior al Magistraturii nu demarase toate procedurile pentru operaţionalizarea Secţiei în termenul de trei luni prevăzut de lege.

Momentan, cel mai cunosct dosar repartizat acestei secţii este cel în care omul de afaceri Sebastian Ghiţă a denunţat-o pe Laura Codruţa Kovesi, susţinând că fostul procuror-şef DNA i-ar fi cerut să plătească avionul pentru aducerea lui Nicolae Popa. Cauza este instrumentată de procurorul Adina Florea, respinsă de preşedintele Klaus Iohannis pentru conducerea DNA.

2018 a mai adus un moment important pentru sistemul judiciar. Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA pe data de 9 iulie 2018.

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a demarat, în februarie, procedura de evaluare a activităţii Laurei Codruţa Kovesi la DNA, în urma căreia a întocmit un raport cu 20 de „acte şi fapte” ale acesteia în funcţia de procuror şef. Tudorel Toader a prezentat raportul pe data de 20 februarie. Printre acuzaţii s-au aflat: un comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.Aceste acuzaţii din raport au fost prezentate de ministrul Justiţiei şi în faţa Plenului CSM, însă Consiliul a dat un aviz negativ, urmat de refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi.

Refuzul şefului statului de a o revoca pe Kovesi a fost contestat la Curtea Constituţională, iar judecătorii de aici au decis, pe 7 iunie, că există un conflict constituţional între Ministerul Justiţiei şi Preşedinţie şi că şeful statului trebuie să emită decretul de revocare.

O lună mai târziu, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare din funcţia de procuror-şef DNA a Laurei Codruţa Kovesi, anunţul fiind făcut, într-o declaraţie de presă, de către purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale Mădălina Dobrovolschi, nu de către Klaus Iohannis.

Imediat după decizie, Kovesi a ţinut un ultim discurs. „Am fost procuror-şef al DNA timp de cinci ani şi tot ce am realizat sau nu au realizat, am consemnat într-un raport. În ce priveşte procedura de revocare, vă reamintesc că propunerea nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege. CSM a dat aviz negativ. Am dovedit că motivele invocate de ministrul Justiţiei sunt nereale şi neîntemeiate. Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare”, declara, atunci, Laura Codruţa Kovesi.

Laura Codruţa Kovesi era la al doilea mandat în funcţia de procuror şef al DNA, poziţie pe care a deţinut-o din 2013, iar înainte de această funcţie, a fost procuror general al României. După revocare, Consiliul Superior al Magistraturii a decis că ea trebuie să se întoarcă la DIICOT Sibiu, de unde venise, însă actualul procuror general Augustin Lazăr a hotărât ca, începând cu 11 iulie 2018, Laura Codruţa Kovesi să fie delegată în funcţia de procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Delegarea ei tocmai a fost prelungită cu încă 6 luni.

Un alt subiect controversat al anului 2018 a fost cel al modificării Codului penal cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu.

Pe data de 2 iulie, PSD şi-a însuşit în mare parte varianta propusă de Ministerul Justiţiei pentru abuzul în serviciu, care prevede introducerea unui prag valoric echivalent cu un salariu minim brut pe economie, însemnând 1.900 de lei.

Prevederile în vigoare ale Codului penal referitoare la abuzul în serviciu sunt: „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Varianta propusă de parlamentarii puterii a fost: „Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II, inclusiv, un folos material patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 5 ani sau cu amendă”.

Prevederile proiectului Codului Penal au fost contestate la Curtea Constituţională, iar judecătorii au decis că peste 30 dintre articole sunt neconstituţionale, însă au admis 64 dintre acestea.

Ulterior, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că s-a discutat, în şedinţa PSD, oportunitatea unei ordonanţe de urgenţă de modificare a Codurilor penale pentru ca articolele declarate constituţionale să intre în vigoare, urmând ca articolele neconstituţionale să revină în Parlament. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat apoi că va fi o singură ordonanţă pentru cele două coduri, proiectul actului normativ fiind în curs de elaborare.

Înapoi

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Înapoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici