Ritli Ladislau: Bugetul Sănătăţii ar urma să prevadă creşterea alocărilor pentru medicina de familie

Întrebat despre finanţarea sistemului în anul 2012, ministrul a răspuns că specialiştii din minister şi de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au calculat un necesar de aproximativ 19 mii de milioane de lei, adăugând că ar dori ca la construirea bugetului pentru anul 2012 medicii de familie să beneficieze de o creştere mai importantă.

"Acesta ar fi necesarul optim, în condiţiile în care există un deficit de foarte mult timp. Să vedem cât vom primi. Acesta este proiectul nostru. Acolo se prevede o creştere globală de patru la sută. La medicina de familie am convenit să fie 15 la sută creşterea alocărilor şi aceasta provenind de la spitale. Medicina de familie are astăzi 6 la sută", a subliniat Ladislau Ritli.

El şi-a declarat speranţa că bugetul pentru Sănătate va fi mai bogat în condiţiile de sărăcie. "Ca să ajungem la ideal - nici un stat nu este mulţumit cu bugetul pe care îl are -, dar probabil că nu se va putea atinge decât treptat acest nivel. Nu ştiu dacă există voinţă, dar cred că există o voinţă politică până la urmă şi putere economică să ajungem imediat la şase la sută. Trebuie să fiu realist. Trebuie să fie parcurse câteva etape ca să ajungem la acest nivel şi se va face acest lucru", a ţinut să precizeze demnitarul.

Potrivit ministrului Sănătăţii, există o binecunoscută stare precară de sănătate a populaţiei. "Indicatorii demografici reflectă acest lucru. În sistemul sanitar există disfuncţionalităţi privind finanţarea, alocarea, inechităţi în accesul la servicii de sănătate, ducând la un grad de satisfacţie scăzut al pacientului, care este ţinta finală", a spus acesta.

"Avem încredere în rectificările de buget, recent s-au şi modificat nişte sume din fonduri de rezervă pentru necesităţile imediate, programe de sănătate. Am constatat disfuncţionalităţi la nivelul managementului unităţilor mari consumatoare de resurse, de spitale în mod special", le-a spus el senatorilor din comisie.

În ceea ce priveşte descentralizarea direcţiilor de sănătate publică, Ritli a arătat că aici discuţiile continuă.

"Eu, unul, nu sunt adeptul descentralizării infinite a sănătăţii publice, pentru că sănătatea publică trebuie să funcţioneze într-o disciplină extraordinară şi profilaxia în sănătate nu cred că se poate foarte-foarte mult descentraliza. Va trebui să fim atenţi ce segment din direcţiile sanitare va trebui predat la autorităţilor locale şi ce trebuie să rămână. Dacă este o profilaxie acolo trebuie să fie o disciplină de fier. Nu se poate lăsa la o opţiune locală sau regională", a apreciat ministrul.

Un alt subiect abordat de acesta a fost subordonarea, realizată prin ordonanţă, a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. "Noţiunea este destul de vagă, la nivel de aviz, aviz conform, dar eu am încredere, pentru că am găsit acolo o echipă foarte profesionistă. Interesele sunt comune. Putem să ajungem la două trei elementele strategice, cum ar fi medicina de familie, planul naţional de paturi, programul naţional de sănătate, unde trebuie să ne înţelegem", a spus ministrul Sănătăţii.

Pe de altă parte, el şi-a declarat nedumerirea că foarte mulţi parteneri s-au distanţat de Ministerul Sănătăţii în decursul anilor. "Vorbesc de Colegiul Medicilor, de sindicate, organizaţii profesionale. Probabil că toţi aceşti factori, toate aceste forţe trebuie să aibă un consens", a opinat demnitarul.

Întrebat ce proiecte de lege în domeniul sănătăţii sunt pe masa Executivului şi urmează să fie transmise Parlamentului, Ritli a enumerat proiectul de lege privind reproducerea umană asistată, proiectul de lege privind producerea, importul şi comercializarea suplimentelor alimentare, proiectul de lege pentru modificarea legii 118 privind activităţile de medicină complementară şi alternativă şi proiectul de modificare a Legii 339/2005 regimul juridic al plantelor şi al substanţelor psihotrope.

El a adăugat că, în perioada următoare, Guvernul va adopta o hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la Cardul Naţional.

Un alt obiectiv, potrivit ministrului, este revizuirea, până la sfârşitul anului 2011, a pachetului serviciilor medicale de bază.

"Am un singur obiectiv, poate într-o perioadă care poate fi mandatul meu, screening-ul de cancer şi, în special, de cancer de col uterin, care este cel mai uşor de introdus. Am dori să fie o cuprindere naţională, în jur de 6 milioane de femei văzute, la trei ani, la cinci ani în funcţie de vârstă. Anual, 1-1,5 milioane de femei să fie supuse screen-ing. Suntem pregătiţi pentru 300.000 de astfel de investigaţii pe plan naţional (în prezent - n.r.)", a spus el.

"Sunt foarte curios cum o să decurgă acreditarea spitalelor. Aproape că nici un spital nu a început să ceară auditul de acreditare", a spus Ladislau Ritli.

În ceea ce priveşte segmentul de recuparare, el s-a pronunţat pentru descurajarea internărilor şi dezvoltarea în sistem ambulatoriu a acestor servicii.