#roMânia EXODUL medicilor şi sănătatea bolnavă a unui popor/ “Am stat cu bolnavul 3 ore aşteptând un fir de sutură. Aşa am decis să plec”

“Diferenţa dintre sistemul medical elveţian şi cel din românesc este ca de la cer la pământ. Sunt vreo 50 de ani diferenţă. Noi ne amăgim că s-a deschis în Bucureşti un centru cu un aparat performant, ne amăgim pentru că, în restul sistemului, acel aparat performant este în curtea gunoaielor. (...) Orice om care ajunge pe masa de operaţii, indiferent că este savant sau politician este egal în faţa bolii şi-şi pune toată speranţa în medic, iar acel medic nu trebuie să se gândească la rata de la gardul din spatele casei, cu ce o plăteşte. Chestia că autorităţile fac ceva ca să aducă medicii înapoi este O MINCIUNĂ PROPAGANDISTICĂ. Nu fac nimic, sistemul e la pământ. Nu poţi să-ţi faci meseria de medic din cauza birocraţiei, a faptului că nu ai cu ce să lucrezi, iar dacă se întâmplă ceva tot medicul e de vină. (...) Niciodată nu aş putea reveni ca să profesez. Sunt fericit în fiecare zi că lucrez într-un spital având de toate, vin cu plăcere în România, însă ca turist”, a mai spus doctorul.

Horia Roman crede că, dacă autorităţile ar face reforme, ar exista o şansă ca exodul medicilor să se oprească.

“Dacă s-ar da speranţe medicilor tineri că începe să se schimbe ceva în sistem, că se fac reforme, poate în acest mod ar putea să oprească plecarea medicilor. Deocamdată, nu se pune problema ca tinerii să nu plece. (...) Poate dacă s-ar schimba măcar ceva, tinerii ar veni înapoi şi nu ar mai pleca. Eu am aşteptat 20 de ani aşteptând să fie bine şi am plecat la 47 de ani, după ce am văzut că nu se mai poate”, mărturiseşte cu amărăciune Horia Roman.

Numărul solicitărilor depuse la Colegiul Medicilor din România de către cei care doresc să profeseze peste hotare este totuşi în scădere.

Ministerul Sănătăţii susţine că, împreună cu Guvernul, a luat o serie de măsuri care au rolul de a diminua procesul de migrare al medicilor şi personalului medical.

Cea mai important: creşterea salariilor în sistemul de sănătate.

“În urma aplicării Legii salarizării, începând cu data de 1 martie 2018, medicii şi asistenţii medicali au beneficiat de salarizare la nivelul anului 2022, iar veniturile acestora s-au mărit considerabil. Creşterile salariale s-au aplicat în 2 etape: Începând cu 1 ianuarie 2018, salariile brute ale personalului medical au crescut cu 25% faţă de nivelul acordat în luna decembrie 2017, inclusiv cel al sporurilor aflate în plată la 31 decembrie 2017. Începând cu 1 martie 2018, salariile medicilor şi asistenţilor medicali au crescut la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022”, se arată într-o informare transmisă de Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată mai menţionează că au beneficiat de aceste creşteri ale salariului de bază şi medicii rezidenţi, în funcţie de specialitate şi gradul de pregătire, precum şi alte categorii de personal sanitar.

“Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului. Prin acest act normativ se reglementează următoarele: redistribuirea locurilor/posturilor rămase neocupate la finele repartiţiei concursului de rezidenţiat, organizarea de către Ministerul Sănătăţii, în cazul în care au mai rămas locuri/posturi libere, în primul semestru al anului următor, a unei sesiuni extraordinare a concursului de rezidenţiat”, arată instituţia.

Tocmai pentru a încerca oprirea exodului forţei de muncă din sistem, a fost înfiinţat Centrul de Resurse Umane în Sănătate Publică. Structura are rolul de a coordona implementarea politicilor de resurse umane în sănătate la nivel naţional şi de a acorda asistenţă medicilor români din ţară şi celor din străinătate, care doresc să revină în ţară, indiferent dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în străinătate.

Oficialii de la Bucureşti recunosc, poate prea târziu, că ceea ce s-a întâmplat are urmări grave chiar azi în Sănătate.

“Plecarea personalului de specialitate medico-sanitar bine pregătit şi cu experienţă profesională este o realitate în spaţiul comunitar, care îşi pune amprenta asupra sistemului public sanitar, fapt ce poate conduce la dificultăţi în ceea ce priveşte o optimă funcţionare a întregii activităţi desfăşurate în unităţile sanitare publice, precum şi în asigurarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la îngrijirile medicale şi creşterea calităţii vieţii populaţiei”, se mai arată în comunicatul trimis de Biroul de Presă al Ministerului Sănătăţii.

Potrivit datelor centralizate de Colegiului Medicilor din România, în ultimii 10 ani, aproape 15.000 de cadre medicale au plecat să profeseze în afara graniţelor. Totuşi, din statistici se poate observa o scădere a numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor de plecare. Dacă în 2010 erau peste 2.800 de astfel de cereri, anul trecut, în 2017, abia au trecut de 1.200.

“Numărul acestora a început să scadă înainte de a creşte salariul medicilor, deci nu salariul ar fi principalul motiv care-i determină pe medici să plece. (...) Unii se gândesc poate că vor să profeseze într-un spital de calitate, unde au la îndemână o echipă complexă. În general, pleacă medicii tineri, care îşi doresc să-şi facă meseria concret. (...) O parte dintre medicii care au plecat s-au întors, dar şi-au deschis cabinete private, nu au mai mers la spitalele publice”, a declarat Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Potrivit Colegiului Medicilor din România, cei mai mulţi medici români preferă să profeseze în Franţa (328), Marea Britanie (250) şi Germania (168). De asemenea, mulţi sunt interesaţi şi de ţări precum Emiratele Arabe, Suedia, Irlanda sau Spania.