Soţul Zoiei Ceauşescu cere în instanţă ceasul dăruit de Nicolae Ceauşescu şi mai multe costume

Primul termen de judecată în acest proces a avut loc, vineri, la Judecătoria sectorului 5.

Avocatul lui Mircea Oprean, Haralambie Voicilaş, a declarat vineri pentru MEDIAFAX că acţiunea a fost recent introdusă, ca urmare a dorinţei clientului său de a recupera în principal ceasul primit în dar de la socrul său, Nicolae Ceauşescu, cadou care, potrivit apărătorului, "are pentru el o valoare sentimentală deosebită".

Voicilaş a subliniat că acesta a fost motivul pentru care Oprean s-a decis să ceară Parchetului instanţei supreme toate bunurile confiscate de procurori în urma percheziţiilor din1989. Este vorba despre bunuri care i-au aparţinut lui şi fostei soţii, printre care mai multe ţinute de vară, o haină de blană, costume şi ceasuri, printre care unul primit de la Nicolae Ceauşescu, a spus avocatul.

Dezbaterile au fost amânate pentru 21 octombrie pentru ca apărătorul lui Oprean să poată lua act de întâmpinarea depusă de Parchetul instanţei supreme.

În decembrie 1989, Zoe, Valentin şi Nicu Ceauşescu - cei trei copii ai cuplului Elena şi Nicolae Ceauşescu, condamnat şi executat pentru genocid - au fost arestaţi sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale, fiindu-le confiscate mai multe bunuri. Ulterior, ei au fost eliberaţi şi cercetaţi în stare de libertate.

După şase ani, respectiv în 12 ianuarie 1996, Parchetul General (actual Parchet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-n.r.) a decis scoaterea de sub urmărire penală a celor trei copii ai fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Totodată, s-a dispus şi revocarea măsurilor asiguratorii puse pe bunurile lor.

La scurt timp după ce procurorii au dispus restituirea bunurilor, Zoe Ceauşescu a solicitat instanţei să i se înapoieze bijuteriile, tablourile şi cărţile, precum şi alte obiecte, intrate în patrimoniul statului. Ea a obţinut o hotărîre judecătorească prin care autorităţile erau obligate să-i restituie patru bijuterii şi alte cîteva din obiectele cerute.

În 20 noiembrie 2006, Zoia Ceauşescu - fiica soţilor Ceauşescu şi sora lui Valentin şi Nicu - a decedat, lupta în instanţă fiind continuată de soţul său. Anumite valori din casa Zoiei, apreciate a fi incunabule, stampe şi cărţi rare, au ajuns la Biblioteca Naţională, fiind returnate parţial înainte să moară.

La rîndul său, Valentin Ceauşescu a cerut Tribunalului Bucureşti să-i fie restituite obiectele luate. Bunurile - tablouri, porţelanuri, precum şi alte obiecte de artă - au fost evaluate, în anul 1998, la 150 de milioane de lei, iar în 2001 valoarea lor a fost estimată la aproximativ două miliarde de lei.

Instanţa a hotărât "restituirea către Valentin Ceauşescu a tuturor bunurilor cu privire la care au fost dispuse măsuri de indisponibilitate şi confiscare şi care nu au fost restituite, bunuri ridicate de la acesta şi de la Nicu Ceauşescu".

Tribunalul Bucureşti arăta că anumite obiecte pot avea "caracter public, cum ar fi operele de artă", iar dacă nu ar exista motive să fie deţinute de alte instituţii şi dacă se dovedeşte că acestea nu au aparţinut fostului PCR, trecând în patrimoniul statului, bunurile pot fi restituite. Totuşi, instanţa nu a admis şi restituirea bunurilor aparţinând soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu.

Un alt bun folosit de familia dictatorială, Cabana Dealul Negru din Munţii Călimani, a ajuns să fie disputată în justiţie între Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud şi Primăria comunei Cetate.

În anii '80, Cabana Dealul Negru a fost ridicată într-un timp foarte scurt, pentru că Nicolae Ceauşescu voia neapărat să vină toamna la vânătoare de urşi în zonă, întrucât auzise că aici era cea mai mare concentraţie de urşi bruni din Europa. Din acest motiv, cabana nu a avut finisaje care să stârnească invidia.

La aproximativ 300 de metri de cabană, sunt amenajate trei piste pe care pot ateriza elicoptere. Cea mai mare era folosită de Nicolae Ceauşescu, iar celelalte de Securitate. Pistele sunt folosite şi în prezent mai ales de vânătorii străini care vin cu avionul până la Cluj, iar de acolo închiriază elicoptere. În prezent, cabana este folosită în scopuri turistice.

O altă parte din avere, tablourile şi obiectele de artă au fost revendicate de moştenitori de la Muzeul Naţional de Artă, în mai multe procese. După mai multe faze procesuale, dar şi rejudecări, într-un final, singurul moştenitor rămas în viaţă, Valentin Ceauşescu, a avut câştig de cauză. În 17 decembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă, ca cele 15 tablouri şi obiectele de porţelan şi de argint, confiscate familiei Ceauşescu, să fie restituite fiului moştenitor al cuplului dictatorial Elena şi Nicolae Ceauşescu.