Transparency International România: Încurajăm un mecanism antifraudă la nivelul companiilor

Proiectul Asistenţă Legală Anti-Corupţie (ALAC), prin care cetăţenii sunt încurajaţi să se implice şi să raporteze corupţia, a fost iniţiat de Transparency International România în perioada 2003-2004.

Directorul executiv al Transparency International România (TI-Ro), Victor Alistar, a declarat că din momentul lansării proiectului, organizaţia pe care o reprezintă a pregătit şi manualul de implementare la nivelul mişcării globale, iar în prezent, asemenea programe funcţionează în peste 60 de ţări ale lumii, existând peste 90 de centre de asistenţă pentru cetăţeni.

Luni, proiectul a fost relansat pentru a se adresa sectorului privat, având în vedere că, pentru România, provocările apar din directive europene care intră în vigoare.

Alistar a explicat că programul ALAC este un serviciu de sprijin pentru autorităţile publice implicate în aplicarea legii în materie de combatere a corupţiei, dar şi pentru cetăţeni. Cetăţenii pot semnala abateri de la lege, pot raporta, online sau telefonic, fapte de corupţie considerate de către ei ca fiind comise de persoane din sectorul public sau din sectorul privat.

Victor Alistar a precizat că elementul de noutate în programul 2015-2016 se referă tocmai la posibilitatea de a putea reclama şi persoane sau fapte din mediul privat.

Consilieri juridici, avocaţi, foşti magistraţi, precum şi asistenţii juridici preiau cazurile semnalate şi le prelucrează în două sensuri: acordă sprijin companiilor, cetăţenilor care au făcut sesizarea respectivă, pentru a justifica mai bine şi pentru a simplifica lucrurile pe care le semnalează, pentru a învăţa cum să argumenteze pe documente, pe probe, lucrurile semnalate şi transmit aceste cazuri către instituţiile publice pentru soluţionare.

Un al doilea mod de asistenţă inclus în program vizează acordarea de sprijin în propuneri de politici publice în materie penală în domeniul combaterii corupţiei.

"În ultimii zece ani, ALAC a avut peste 6.000 de cazuri şi am constatat că maxim 30 la sută erau cazuri de corupţie. Pe unii i-am sfătuit să nu facă un denunţ, pentru că riscau să fie acuzaţi de calomnie. Doar 30 la sută erau cazuri de corupţie şi, dintre acestea, 20-25 la sută au fost cazuri de succes ale ALAC, deci undeva la 500 de cazuri au fost cazuri de succes", a spus directorul executiv al TI-Ro.

Alistar a adăugat că unul dintre principiile ALAC este de a nu comenta niciodată public cazurile pe care le preia şi de a nu face niciodată presiune publică asupra autorităţilor publice partenere.

"Interesul este nu de a rezolva în mod punctual acel caz, cum face un avocat al apărării părţii investigate sau al victimei, ci să sprijinim un proces natural între cetăţean şi stat, pentru asigurarea ordinii de drept şi a legii. ALAC, aşa cum îl lansăm acum, se adresează sectorului privat. Pentru România, provocările apar din directive europene care intră în vigoare", a spus Alistar.

Acesta a explicat că una dintre directivele europene care intră în vigoare obligă instituţiile private să adopte o serie întreagă de măsuri şi de mecanisme de prevenire a fraudei şi a corupţiei interne la nivelul companiilor.

"Au intrat în vigoare mai multe acorduri şi mai multe documente tehnice de punere în aplicare a unor documente internaţionale în ceea ce priveşte corupţia transfrontalieră. De asemenea, avem obligaţia de a încuraja un mecanism antifraudă la nivelul companiilor, cum ar fi Centrul ALAC. În zilele ce urmează, una dintre cele mai mari companii de utilităţi publice din România va lansa, împreună cu Transparency, prima externalizare de linie de avertizori de integritate din interiorul companiei la un ONG. Este, din câte cunoaştem, premieră internaţională, pentru că înseamnă foarte mult curaj să laşi pe cineva să ştie absolut tot ce se întâmplă în interiorul companiei tale, şi este vorba inclusiv de corupţia business to business", a precizatVictor Alistar.

Cetăţenii care doresc să facă asemenea sesizări pot folosi site-ul centrului ALAC - www.alacromania.ro.

Alistar a mai spus că programul a devenit global, fiind integrat într-o bază de date internaţională la nivel de cazuri şi va funcţiona o platformă pentru tot ce înseamnă corupţia transfrontalieră.

"Pentru prima dată, ALAC se va putea utiliza şi pentru raportarea corupţiei transfrontaliere. Spre exemplu, suntem în contact cu procurorul general al Republicii Panama pe un caz de corupţie transfrontalieră", a precizat Alistar.

Centrul ALAC poate oferi informaţii, consiliere şi asistenţă juridică pentru victime sau martori ai faptelor de corupţie şi avertizori de integritate şi poate susţine demersurile cetăţenilor în sesizarea corupţiei. De asemenea, reprezentanţii Centrului asigură asistenţă în faţa autorităţilor competente, transmit cazuri autorităţilor şi monitorizează soluţionarea cazurilor semnalate.

Barometrul Global al corupţiei, realizat de Transparency International la nivelul statelor mebre ale UE, în 2013, a arătat că 65 la sută dintre cetăţeni percep corupţia ca fiind în creştere. Cei mai mulţi români, 71 la sută, au afirmat că sunt dispuşi să semneze o petiţie prin care să ceară guvernului să facă mai mult în lupta împotriva corupţiei, 50 la sută că ar participa la un protest paşnic împotriva corupţiei, 38 la sută ar adera la o organizaţie care activează pentru reducerea acestui fenomen, 35 la sută ar fi dispuşi să plătească mai mult pe bunuri care provin de la companii care nu sunt corupte şi 37 la sută ar fi dispuşi să divulge informaţii despre corupţie prin intermediul canalelor de social media.

De asemenea, 51 la sută dintre români s-au declarat dispuşi să raporteze incidente de corupţie. Dintre cei care au spus că nu ar raporta, 58 la sută au precizat că au răspuns negativ pentru că gestul lor nu ar face nici o diferenţă, 20 la sută au afirmat că se tem de consecinţe, iar 15 la sută au spus că nu ar şti unde să raporteze.