Trei judecători de la Curtea Constituţională, opinii separate la decizia CCR privind refuzul lui Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009

Trei judecători CCR, respectiv Livia Stanciu, Maya Teodoroiu şi Mircea Minea, au formulat opinii separate la decizia CCR privind constatarea unui conflict Parlament - PÎCCJ generat de refuzul lui Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009.

Share pe Facebook 711 afişări

Trei judecători de la Curtea Constituţională, opinii separate la decizia CCR privind refuzul lui Kovesi de a se prezenta în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009

Judecătorul CCR Livia Stanciu a menţionat, în opinia separată, că în „aşa zisul conflict” nu s-au aflat două autorităţi publice, respectiv Parlamentul României şi Ministerul Public - PÎCCJ - DNA, condiţie absolut necesară pentru existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, ea subliniind existenţa doar a unui raport juridic între o autoritate publică, respectiv Parlamentul României - Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 şi ”un cetăţean al României – doamna Laura Codruţa Kovesi – invitat la Comisia parlamentară în calitate de persoană fizică vizată de o solicitare cu privire la o chestiune personală, de ordin privat”.

„Faptul că doamna Laura Codruţa Kovesi, prin răspunsurile punctuale transmise comisiei a învederat că, nici în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu şi nici în timpul său liber nu a luat cunoştinţă de implicarea vreunei persoane – altele decât cele prevăzute de lege – în alegerile prezidenţiale din 2009 nu poate conduce la concluzia, îmbrăţişată de opinia majoritară, în sensul că aceasta s-a prevalat de calitatea sa de procuror ori de Procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau că a acţionat în această calitate pe toată durata anchetei parlamentare şi care să determine existenţa unui raport juridic de drept constituţional între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parlamentul României”, a menţionat Livia Stanciu.

Judecătorul CCR Maya Teodoroiu consideră, în opinia separată, că sesizările depuse de preşedinţii celor două Camere în cazul Kovesi trebuiau respinse în principal ca inadmisibile şi în subsidiar ca neîntemeiate.

Teodoroiu a invocat faptul că CCR s-a pronunţat deja cu privire la existenţa sau inexistenţa unei obligaţii de a răspunde solicitărilor unei comisii de anchetă a Parlamentului României.

Mai mult, Teodoroiu a menţionat că Laura Codruţa Kovesi nu deţinea în anul 2009 funcţia de Procuror Şef al DNA, ci o altă funcţie publică – cea de Procuror General al PÎCCJ, fiind, la momentul actual, o terţă persoană faţă de raporturile constituţionale dintre Parlament şi PÎCCJ.

„Prin urmare, nu este relevantă calitatea actuală, de Procuror Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în raport cu aspectele care fac obiectul comisiei parlamentare de anchetă, anume alegerile prezidenţiale din 2009”, subliniază Maya Teodoroiu.

Judecătorul CCR Mircea Minea a precizat, în opinia separată, că între Parlament, reprezentat prin Comisia de anchetă a alegerilor din 209 şi ministerul Public, reprezentat prin Procurorul Şef al DNA, nu a existat şi nu există niciun conflict juridic de natură constituţională între autorităţi.

Minea a invocat jurisprudenţa CCR potrivit căreia conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice presupun „acte sau acţiuni concrete”.

Minea consideră că nici instituţia pe care a condus-o Kovesi în 2009, şi nici instituţia pe care o conduce în prezent nu sunt implicate în vreun conflict juridic de natură constituţională, întrucât relatarea personală făcută de o persoană sau refuzul acesteia de a răspunde invitaţiei Comisiei de anchetă nu poate avea ca efect antrenarea instituţiei pe care respectiva persoană o conduce într-un conflict juridic de natură constituţională între autorităţi care nu se află în niciun fel de raporturi.

CCR a constat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial.

CCR a constat, totodată, obligaţia Laurei Codruţa Kövesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CCR ,
KOVESI ,
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
Iohannis, cea mai PUTERNICĂ LOVITURĂ de când a fost ales preşedinte până acum. Planul pregătit ÎN SECRET la cel mai înalt nivel. „Sunt în STARE DE ORICE”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide