Video VIDEO Performanţa emoţionantă a unui cor de elevi surzi: Copiii au intonat fără greşeală imnul de stat

"Acum trei ani de zile, câteva persoane surde mi-au cerut audienţă în calitatea mea de membru al Comisiei pentru drepturile omului. În momentul acela am înţeles că Parlamentul nu are interpret în limbajul semnelor. Sunt aproape 46 de ţări în lume care recunosc limbajul limbajul semnelor prin lege de sine stătătoare ca limbă oficială a persoanelor surde. În acest moment legea respectivă a limbajului semnelor e la Senat. Va ajunge şi la Camera Deputaţilor. Va fi o discuţie probabil lungă, dar sper ca în final să înţelegem că au nevoie de această lege. Ştiţi câţi copii surzi reuşesc să ia Bacalaureatul? Sub 1%, şi nu pentru că ei nu pot, fiindcă ei învaţă limbajul semnelor, gândesc în limbajul semnelor şi noi le cerem să dea examen în limba română cu acelaşi grad de dificultate", a declarat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, Adriana Săftoiu.

Un proiect de lege depus de Adriana Săftoiu în luna iunie a acestui an la Parlament an prevede ca limbajul semnelor să devină limbă oficială, ceea ce înseamnă ca fiecare autoritate publică să asigure un interpret care să ajute persoanele în nevoie să se facă înţelese.

Persoanele cu dizabilităţi de auz au probleme şi privind accesul la educaţie. Potrivit statisticilor, doar 1% reuşesc să promoveze examenul de Bacalaureat.

„Până în 2020 trebuie ca statul român să ia toate măsurile pentru ca persoanele cu dizabilităţi să fie şi să ducă o viaţă independentă, nu izolată cum este acum. Mai avem la dispoziţie doar doi ani“, arată deputatul PNL.

În alte ţări, cum este Portugalia, menţiunile din Constituţie vizează în mod expres accesul la educaţia obligatorie. În Norvegia, orice copil surd are dreptul să acceseze educaţie în limbajul semnelor, acesta devenind prima limbă. De asemenea, limbajul semnelor este recunoscut oficial şi în Belgia, Germania, Noua Zeelandă, Chile şi Republica Cehă.