Cine este în spatele succesului lui Sebastian Vettel în Formula 1

Germanul Sebastian Vettel de la Red Bull, triplu campion modial consecutiv, pare a fi omul momentului în Formula 1 şi performanţele sale îl recomandă drept cel mai bun pilot din Marele Circ. Totuşi, 8 din cei 12 manageri ai echipelor participante în cea mai importantă competiţie auto nu cred asta.

744 afișări
Imaginea articolului Cine este în spatele succesului lui Sebastian Vettel în Formula 1

Cine este în spatele succesului lui Sebastian Vettel în Formula 1 (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Impresia generală este că Vettel este doar beneficiarul unui pachet tehnic perfect, creat de geniul Adrian Newey, omul care de peste 20 de ani este sinonim cu succesul în acest sport.

"Advesarul nostru este Adrian Newey le fel de mult cum este şi Vettel", spunea în timpul sezonului recent încheiat spaniolul Fernando Alonso de la Ferrari, văzut de majoritatea specialiştilor drept cel mai bun pilot de pe grilă. În cuvintele sale se ascundea frustrarea de a fi lipsit de un sprijin tehnic pe măsură în lupta sa cu Vettel şi Red Bull.

Monoposturile "pornite" din creionul 2B al britanicului, acum în vârstă de 54 de ani, au strîns de-a lungul timpului peste 100 de victorii de etapă şi 18 titluri mondiale în Formula 1 (nouă la piloţi şi tot atâtea la constructori). Newey este un proiectant de modă veche, nu prea foloseşte computerul, ci clasica planşetă de desen, deşi creaţiile sale înglobează tehnologie de ultimă generaţie.

"Ce-mi place la o planşetă de desen este că pot schiţa. Sistemele CAD (n.r. - proiectare asistată de calculator) nu au ajuns atât de simple ca un creion şi o foaie de hârtie", explică Newey, un stângaci care se prezintă ca ultimul "dinozaur" în această industrie.

"Planşeta lui de desen este unică în fabrica Red Bull. Nimeni nu mai foloseşte aici aşa ceva", afirmă managerul echipei, Christian Horner.

Cu toate acestea, munca lui Newey ajunge pe "mâna" calculatorului, pentru că altfel nu ar avea nicio finalizare.

"În zilele noastre, totul trebuie să treacă prin CAD deoarece trebuie să testezi în CFD (dinamica fluidelor computerizată). Azi, cercetarea şi producţia se fac folosind computerele. Am o mică echipă care transferă desenele mele, le scanează şi le transformă în modele computerizate tridimensionale", continuă Newey.

Născut la 26 decembrie 1958, în oraşul lui Shakespeare, la Stratford-upon-Avon, Newey a intrat la liceul din Repton, unde a fost coleg cu celebrul realizator al emisiunii Top Gear, Jeremy Clarkson. Însă a fost nevoit să părăsească această şcoală la 16 ani, după câteva acte de indisciplină, transferându-se la un alt liceu, în Leamington-Spa. A urmat apoi cursurile Universităţii din Southampton, unde a studiat aeronautica şi astronautica, absolvind cu o lucrare foarte apreciată privind efectul la sol al aerodinamicii.

Primul său loc de muncă în Formula 1 a fost ca responsabil cu aerodinamica la Fittipaldi Automotive, în 1980. A trecut la March un an mai târziu, unde îndeplinea două roluri. În timpul săptămânii, Newey lucra la departamentul de proiectare, iar în week-end era inginer de cursă în Formula 2. Din acest ultim post a fost concediat după ce pilotul german Christian Danner l-a considerat vinovat de abandonul său, la Silverstone, în 1982. "În cursă, Danner a rămas fără carburant. Iniţial, cred că a crezut că nu i-am pus suficientă benzină în rezervor. În realitate a fost vorba de o problemă de alimentare, sunt bucuros să o spun. Dar Danner a cerut să aibă alt inginer, aşa că am fost concediat", îşi aminteşte Newey.

În ciuda acestui incident, Newey a rămas la March şi s-a dedicat proiectării maşinilor de curse. Primul bolid realizat de Adrian Newey a fost March 82G GTP, pe baza şasiului BMW M1C, sub îndrumarea inginerului Robin Herd, unul dintre fondatorii March Engineering. Maşina, cu evoluţiile 83G şi 84G, a câştigat două titluri în seria IMSA GTP de peste Ocean. A urmat pentru britanic o carieră de succes în IndyCar şi în campionatul CART, apoi a părăsit March pentru o scurtă trecere la Force Team, în Formula 1, dar a revenit în 1987 pentru a se consacra definitiv în Marele Circ.

Prima maşină de Formula 1 proiectată de Newey a fost March 881, cu care echipa Leyton House a obţinut două clasări pe podium în 1988, cu un loc 2 la MP al Portugaliei cel mai bun rezultat, şi a obţinut locul 6 în clasamentul constructorilor. Monopostul a fost folosit şi la începutul sezonului 1989, când a mai obţinut un loc 3, dar varianta următoare, Leyton-House March CG891, a fost un eşec, nereuşind să acumuleze niciun punct.

La finalul anului 1990, Newey a fost angajat la Williams ca şef al departamentului de proiectare şi în echipă cu Patrick Head a reuşit să obţină rezultate remarcabile. Prima maşină realizată de Newey la Williams a câştigat şapte curse în 1991, iar urmaşele sale au obţinut cinci tiluri mondiale la constructori şi patru la piloţi, prin Nigel Mansell, Damon Hill, Jacques Villeneuve şi Alain Prost. Totuşi, o mare tragedie, moartea lui Ayrton Senna la Imola, în 1994, se leagă într-un fel de numele lui Newey, cel care "desenase" şi FW16.

"Dacă aş fi simţit că am făcut ceva care să cauzeze moartea unui pilot printr-o eroare de proiectare, nu m-aş mai fi întors la această muncă. Nu cred că a fost vorba de aşa ceva" în cazul lui Senna, a afirmat inginerul britanic, încă puternic afectat, la mulţi ani după accidentul fatal al brazilianului.

Newey şi Head au fost acuzaţi de omor prin imprudenţă, iar ultimul a fost găsit vinovat de moartea lui Senna, în 2007, de un tribunal italian. Însă Head nu a fost niciodată arestat, deoarece, conform legii italiene, cazul s-a prescris.

În 1997, Adrian Newey a trecut de la Williams la McLaren. De atunci Williams nu a mai câştigat niciun titlu în Formula 1, iar Sir Frank Williams regretă că l-a lăsat pe Newey să plece. "Adrian dorea acţiuni şi nu am vrut să i le ofer atunci. Privind înapoi, a fost fără îndoială o mare greşeală. Adrian este remarcabil, nu mai există altul ca el", a afirmat patronul Williams.

Cu monoposturi create de Adrian Newey, finlandezul Mika Hakkinen a câştigat pentru McLaren două titluri mondiale şi echipa unul. Dar lipsa unui buget pe măsură şi parteneriatul Michael Schumacher-Ross Brawn-Ferrari au pus "on hold" pentru o perioadă seria succeselor lui Newey.

În 2006, Adrian Newey a făcut o mişcare ce a părut surprinzătoare la vremea respectivă. După mai bine de 15 ani petrecuţi la echipe de tradiţie ca Williams şi McLaren, reputatul tehnician a ales să lucreze pentru un nou-venit în Marele Circ. În noiembrie 2004, compania de bături energizante Red Bull prelua echipa Jaguar, iar ambiţiile miliardarului Dietrich Mateschitz vizau atingerea vârfului Formulei 1, în ciuda lipsei de experienţă. Cu un program inteligent de selectare şi creştere a piloţilor şi beneficiind de bugete practic nelimitate, Red Bull avea nevoie de un excelent tehnician pentru îndeplinirea rapidă a obiectivelor, iar Adrian Newey corespundea întru totul profilului căutat.

"Într-adevăr, când m-am alăturat Williams şi McLaren, acestea erau echipe care cuceriseră titluri mondiale şi aveau infrastructura necesară să continue să o facă în viitor. Red Bull Racing era însă un caz aparte. Era o echipă tânără, care mi-a oferit oportunitatea de a fi puternic implicat în dezvoltare, nu numai în proiectarea monoposturilor, ci în întreaga infrastructură tehnică a echipei", a explicat Newey decizia luată.

Newey a făcut din Red Bull, în numai patru ani, o echipă dominantă în Formula 1. Primul monopost desenat de el a fost RB3, cu care David Coulthard şi Mark Webber ocupau locul 5 în 2007, în clasamentul constructorilor. Anul 2008 a reprezentat un uşor pas înapoi, dar sezonul următor a adus Red Bull în prim-plan. Prins uşor pe picior greşit de startul exploziv al lui Jenson Button şi al echipei Brawn GP, care exploatase la maximum o portiţă a regulamentului tehnic, monopostul RB5 i-a ajutat pe Sebastian Vettel şi pe Mark Webber să obţină şase victorii, ceea ce i-a propulsat în poziţia de vicecampioni mondiali atât la piloţi (Vettel), cât şi la constructori.

De atunci, Red Bull nu a mai scăpat niciun titlu mondial timp de trei ani la rând, performanţa maşinilor create de Newey atingând nivelul maxim al dominaţiei în 2011, când acestea au câştigat 12 din cele 19 curse ale sezonului.

"Întotdeauna mă tem că memoria mea nu este foarte bună. De fapt, ştiu că nu este foarte bună. Astfel că, atunci când am o idee, o desenez imediat pe hârtie. De foarte multe ori mă bazez pe regula celor 24 de ore. Dacă mai cred că este o idee bună după 24 de ore, merg mai departe, dacă nu, mototolesc hârtia şi o arunc la coş", a dezvăluit inginerul o parte din filozofia după care se ghidează în activitate.

Newey este totodată pasionat de pilotaj şi un colecţionar de maşini sport. În 2007, el a luat startul în celebra cursă de 24 de ore de la Le Mans şi a terminat pe locul 22. Căsătorit şi tatăl a patru copii, Adrian Newey mai practică tenisul şi schiul.

"Noi, piloţii, suntem sportivi, dar depindem mult mai mult decât în alte sporturi de tehnologie. Nu o să-i auzi niciodată pe Roger Federer sau Rafael Nadal spunând: «nu am câştigat pentru că racheta lui este mai bună decât a mea». Dar în Formula 1 este o diferenţă majoră în performanţe între o maşină şi alta", a punctat într-un editorial pentru BBC spaniolul Jaime Alguersuari.

Un pilot mediocru poate deveni campion mondial într-o maşină foarte bună, în timp ce un pilot bun nu va reuşi acelaşi lucru într-un monopost mediocru, este o lege nescrisă îmbrăţişată de lumea motorsportului. De aceea prezenţa lui Adrian Newey într-o echipă asigură succesul cel puţin în proporţie de 50 la sută.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici