- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- PARIS, (01.04.2013, 12:54)
- Florin Badescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Microfibre impregnate cu celule, folosite pentru reconstrucţia ţesuturilor vii
Cercetătorii japonezi au reuşit să creeze în laborator microfibre impregnate cu proteine şi celule, care pot fi apoi pliate şi "ţesute" între ele pentru a reproduce anumite funcţii ale ţesuturilor vii.
248 afișări
Microfibre impregnate cu celule, folosite pentru reconstrucţia ţesuturilor vii (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Shoji Takeuchi, de la Institutul de ştiinţe industriale din Tokyo, şi colegii săi au reuşit să stabilizeze glicemia unui şoarece diabetic, căruia i-au implantat una dintre creaţiile lor care conţinea celule pancreatice, capabile să secrete insulină.
Aceste "microfibre celulare" ar putea pe termen lung să îi ajute pe medici să reconstruiască "in vivo" ţesuturi musculare, vase de sânge şi reţele nervoase, afirmă autorii acestui studiu, publicat duminică în revista ştiinţifică britanică Nature Materials.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Prințul Harry se va întoarce în Marea Britanie luna viitoare. Care este motivul vizitei ducelui de Sussex
-
Delegaţie Hamas, aşteptată luni la Cairo pentru discuţii privind încetarea focului în Gaza
-
Biden a discutat duminică cu Netanyahu
-
Prinţul Paul al României prins în Malta. Proceduri de extrădare în curs
Oamenii de ştiinţă ştiu de multă vreme deja să fabrice microfibre pe bază de hidrogel artificial - un gel polimer ce conţine un procent ridicat de apă - şi să le combine pentru a forma structuri 3D. Însă aceste geluri, nefiind constituenţi naturali ai membranelor celulare, nu sunt capabile să reproducă legăturile celulare caracteristice ţesuturilor vii.
La rândul lor, proteinele care formează membranele celulelor (proteine extracelulare), precum colagenul şi fibrina, au nevoie de mai mult timp pentru a se gelifica şi nu pot din acest motiv să înlocuiască hidrogelul artificial prin acele tehnici clasice.
Pentru a produce "fibre celulare", cercetătorii japonezi au lucrat în mai multe etape. Mai întâi, ei au folosit un fel de microseringă pentru a crea un tub minuscul de hidrogel artificial clasic, un fel de furtun umplut cu un amestec alcătuit din proteine şi din tipul dorit de celule. Bine protejate de acel tub de hidrogel, proteinele dispun de timpul necesar pentru a se transforma la rândul lor într-un gel solid, în timp ce celulele din amestec se multiplică fără probleme în acel mediu propice. În ultima etapă a procedeului, o enzimă digeră hidrogelul artificial şi eliberează fibra celulară din mulajul ei protector.
Trei tipuri de proteine şi zece tipuri de celule diferite au fost testate cu succes pentru a produce o fibră cu un diametru microscopic, cu o lungime de până la un metru, afirmă autorii studiului.
Shoji Takeuchi şi colaboratorii săi au dorit apoi să testeze capacităţile invenţiei lor.
O fibră fabricată pe bază de celule cardiace de şoarece a început să se contracte spontan după trei zile, făcând ca întreaga structură să se mişte.
O altă fibră, conţinând celule care căptuşesc vasele sangvine umane (celule endoteliale), a "fabricat" după patru zile o replică a unui vas de sânge. O a treia fibră, realizată pe bază de celule cerebrale de şoarece, a reuşit să genereze o reţea de neuroni de-a lungul acestui tub.
După aceea, savanţii niponi au împletit trei fibre celulare, cu o lungime totală de 2,5 metri, pentru a produce un fel de "ţesătură" cu dimensiunile de 2 centimetri x 1 centimetru, pliată la rândul ei pentru a genera o structură în trei dimensiuni.
Autorii studiului consideră că această reuşită reprezintă dovada faptului că "fibrele celulare pot fi folosite ca nişte «cărămizi» pentru asamblarea unor ţesuturi mai complexe", ale căror funcţii pot fi regularizate printr-o comunicare între celulele care le compun.
Graţie unei fibre cu o lungime de 20 de centimetri, ce conţinea celule pancreatice, pliată şi apoi implantată în rinichiul unui şoarece diabetic, savanţii japonezi au reuşit să stabilizeze glicemia acelui animal timp de 13 zile.
Procedeul ar putea fi perfecţionat cu ajutorul "altor tehnici de asamblare, precum mulajul, imprimarea şi autoasamblarea", pentru a reconstrui ţesuturi complexe pe scară mare, în care "vase sangvine şi reţele nervoase ar fi integrate organic cu alte tipuri de celule", susţin cercetătorii niponi.
Citește pe alephnews.ro: Are Europa nevoie de arme nucleare? Macron e gata „să deschidă o dezbatere” privind apărarea solului european
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Revoluţia Inteligenţei Artificiale a început: Pregătiţi-vă să vă salutaţi noii colegi de muncă roboţi. Nimic nu va mai fi la fel pe piaţa muncii
Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
BOMBĂ la Survivor! Cum a TRIŞAT Iancu Sterp cu ajutorul fratelui său! Descalificat înainte de finală?!
CANCAN.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 23:15
CFR Cluj învinge cu 2-1 Sepsi OSK, în prelungiri, şi trece pe locul 2
-
ieri, 23:03
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 795. Armata ucraineană a doborât nouă drone, ruşii au interceptat 17 drone / Doi ucraineni ucişi în Germania, un suspect rus a fost reţinut / Moscova ameninţă Occidentul cu un răspuns sever dacă îi sunt atinse activele