Primul transplant de telocite în infarctul miocardic, realizat experimental în China

Telocitele - celule aflate în orice organ şi descoperite de academicianul Popescu, împreună cu echipa sa de la Institutul Naţional de Patologie "Victor Babeş" din Bucureşti - sunt considerate de către specialişti o soluţie pentru regenerarea organelor vitale.

"Prima piatră de hotar dintre teorie şi aplicare practică a fost trecută experimental prin realizarea primului homotransplant de telocite la şobolanii de laborator în infarctul miocardic. Injectarea telocitelor post-infarct miocardic îmbunătăţeşte semnificativ perfomanţa cardiacă, ceea ce deschide o reală perspectivă - circa doi-trei ani - pentru repararea inimii post-infarct şi la om, prin folosirea concomitentă de celule stem cu telocite", a declarat, într-o conferinţă de presă, Laurenţiu M. Popescu.

Transplantul experimental - realizat de profesorul DQ Cai, directorul Key Laboratory for Regeneration Medicine de la Ji Nan University - a avut rezultate ce au arătat o îmbunătăţire clară a performanţelor inimii bolnave, după cum mărturisea, într-un interviu, chiar realizatorul.

Academicianul Laurenţiu M. Popescu a adăugat că, urmare a infarctului miocardic, sunt activate circa 1.000 de gene din telocite, ceea ce înseamnă sinteza câtorva zeci sau sute de proteine benefice reparării cordului.

"În plus, o altă descoperire realizată recent a demonstrat faptul că numărul de telocite în inima umană creşte semnificativ de la naştere şi până la vârsta de 20 de ani, iar după o perioadă de stagnare, spre bătrâneţe, se înregistrează o diminuare progresivă", a mai spus Popescu.

Pe de altă parte, cercetătorul spune că, în România, nu vor putea fi folosite astfel de tratamente, din cauza lipsei fondurilor pentru dotări. În aceste condiţii, se va lucra în colaborare cu cercetătorii chinezi şi cu cei de la Universitatea Harvard din SUA.

Întors recent dintr-o călătorie ştiinţifică prin unele dintre cele mai importante universităţi ale lumii, din SUA şi China, academicianul L. M. Popescu a prezentat şi planurile pe care le are, împreună cu cercetătorii chinezi, în 2013 în ceea ce priveşte telocitele, dar şi care este stadiul parteneriatului dintre Universitatea Harvard şi Institutul "Victor Babeş" în legătură cu un proiect aflat în derulare.

Toate întrevederile din străinătate au avut ca subiect principal rolul probabil al telocitelor în viitorul medicinei regenerative - subiect care, de altfel, i-a adus academicianului român două distincţii din partea unor universităţi de prestigiu din China.

Anul viitor, telocitele vor reprezenta subiectul a două simpozioane internaţionale, organizate împreună cu China, care vor avea loc la Bucureşti (4-6 aprilie) şi Shanghai (19-20 octombrie) şi care vor reuni cercetători din peste 10 ţări.

Prezent la conferinţa de presă, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, academicianul Ioanel Sinescu, a făcut o scurtă trecere în revistă a cercetării ştiinţifice româneşti în oncologie şi transplant, precum şi a cercetării din diverse specialităţi medicale, punând accent pe modalităţile terapeutice în medicina regenerativă. "Cercetarea ştiinţifică de vârf este unul dintre obiectivele prioritare ale UMF «Carol Davila». Recunoaşterea internaţională a universităţii se realizează, înainte de toate, prin proiecte de cercetare ştiinţifică, multidisciplinare, în cooperare cu centre de profil prestigioase din Europa şi din afara acesteia", a declarat rectorul UMF "Carol Davila".

Cu acelaşi prilej, Sinescu a făcut, în premieră, o scurtă prezentare a proiectului UMF "Carol Davila" pentru 2013 în ceea ce priveşte înfiinţarea unui institut de cercetare ştiinţifică multidisciplinar, acesta urmând să beneficieze de multiple colaborări cu unităţi europene performante.

La rândul său, dr. Tudor Panu, directorul general al Cord Blood Center România şi unul dintre partenerii dezvoltării proiectului legat de telocite, a declarat că, în opinia lui, ca progresele extraordinare obţinute în domeniul cercetării celulelor stem "ne-au adus cu cel puţin un pas mai aproape de transformarea în realitate a unei ficţiuni", domeniul medicinei regenerative conturându-se din ce în ce mai clar de la un an la altul. "Acum câţiva ani, ideea utilizării unui organ creat în mod artificial sau descoperirea unor tratamente pentru boli incurabile părea pură ficţiune. Iată, însă, că dintre sursele de celule stem utilizate în prezent atât pentru indicaţiile clinice standard, cât şi pentru cele experimentale, sângele placentar se distinge prin avantaje unice", a mai spus Panu.

Astfel, doar în cursul acestui an, la nivel mondial au fost iniţiate trei noi trialuri clinice vizând utilizarea grefei de sânge placentar la copii cu accident vascular cerebral (a şase cauză de deces în rândul celor mici), autism, encefalopatie hipoxică neonatală (1-8 cazuri la 1.000 de naşteri şi a cincea cauză de deces la copii sub 5 ani, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii).

Date fiind noile perspective de utilizare terapeutică în scop regenerativ, numărul grefelor eliberate, la nivel mondial, din băncile familiale a crescut exponenţial, în prezent peste 300 de grefe fiind deja utilizate ca tratament experimental la copii cu paralizie cerebrală (incidenţa - două cazuri la mia de nou-născuţi la termen), encefalopatie hipoxică neonatală, hidrocefalie etc.

În 2011, şi grupul Internaţional Cord Blood Center a eliberat o grefă de sânge placentar, utilizată ca terapie celulară regenerativă pentru tratarea unui copil din Slovacia care suferea de paralizie cerebrală. Transplantul a fost efectuat la Duke University Hospital din SUA

"Medicina regenerativă nu mai este o ştiinţă a viitorului, şi acest lucru se datorează rezultatelor spectaculoase obţinute în prezent. Tandemul telocite - celule stem demonstrează deja că are un important cuvânt de spus în medicina secolului XXI şi că, în curând, va reprezenta o şansă în plus la salvarea multor vieţi", a concluzionat dr. Panu.