Klaus Iohannis spune că trebuia să desemneze premierul interimar/ Ce s-a întâmplat în mandatele lui Victor Ponta sau Mihai Tudose

"Referitor la ipoteza în care prim-ministrul este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, art. 107 alin. (3) din Constituţie prevede: „Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern”. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 90/2001, potrivit cărora: „(1) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern în cel mult 45 de zile.(...) Aşadar, având în vedere poziţia constituţională a prim-ministrului, în cazul în care acesta se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului", se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Sursa citată mai precizează că specificul atribuţiilor prim-ministrului presupun ca acesta să îşi exercite atribuţiile permanent şi neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanţă.

"În conformitate cu dispoziţiile constituţionale menţionate, imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către Prim-ministru se aduce la cunoştinţa Preşedintelui României, care desemnează un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului. Prim-ministrul interimar va exercita toate atribuţiile prim-ministrului, Legea fundamentală neconţinând vreo dispoziţie din care să rezulte o limitare a exercitării acestora, o asemenea ipoteză fiind prevăzută numai în ceea ce priveşte atribuţiile Preşedintelui interimar al României (art. 98 alin. (2) din Constituţie). (...) din coroborarea dispoziţiilor constituţionale menţionate rezultă că în relaţia cu Prim-ministrul, Preşedintele României este singura autoritate competentă să constate imposibilitatea exercitării de către acesta a atribuţiilor, caz în care desemnează un prim-ministru interimar dintre ceilalţi membri ai Guvernului. Prim-ministrul nu are un drept de a propune persoana ce va fi desemnată în calitate de interimar, Constituţia recunoscând un drept exclusiv al Preşedintelui României de a alege dintre membrii Guvernului persoana ce va fi desemnată prim-ministru interimar. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile", precizează şeful statului în sesizarea către Curtea Constituţională.

Potrivit anunţului publicat în Monitorul Oficial din data de 31 iulie, Viorica Dăncilă şi-a delegat atribuţiile în perioada 6-13 august vicepremierului Paul Stănescu.

În trecut, prin decizii similare şi alţi premieri şi-au delegat atribuţiile. Un exemplu este fostul şef al Executivului, Mihai Tudose, care şi-a delegat atribuţiile, pentru patru zile, vicepremierului Mihai Ciolacu, în perioada 11-15 august 2017.

Pe de altă parte, preşedintele României a semnat în 22 iunie 2015 decretul pentru desemnarea lui Gabriel Oprea ca prim-ministru interimar al Guvernului, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor de prim-ministru de către Victor-Viorel Ponta. La acea vreme Ponta suferise o intervenţie chirurgicală la genunchi.