Întrebat ce lecții concrete a învățat România și ce s-a schimbat efectiv în propria apărare, cum era în 2022 și cum este acum, la 4 ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Radu Miruță a spus că acum România are o nouă lege a Apărării în dezbatere în Senat, inițiată acum trei ani.
„Și m-am uitat, sunt amendamente care actualizează propunerea din legea Apărării Naționale, raportată la ce se observă pe frontul din Ucraina. Se discută despre aeronave fără pilot, se discută despre atacuri hibride, vedem echipamente de luptă pe front care fac diferență doar două săptămâni, că după două săptămâni și partea adversă dezvoltă tehnologie de la dronele care inițial erau buriate până la dronele care zboară conectate cu fibra optică. Evident că oricât de mult ai pregăti și ai face strategie, atunci când livrezi produsele pe care le proiectezi pe front, se mai schimbă lucruri. Acolo este experiența celor care produc armament. Dar dincolo de tehnologiile astea care și-au dovedit diverse eficiențe, eu observ că s-a reușit ceva ce nu s-a imaginat, și anume unitatea țărilor membre ale Uniunii Europene. Din acea incursiune de o noapte în care nici n-a apucat să se facă prea multe burtiere, că Rusia invada definitiv zona respectivă din Ucraina, am ajuns în situația în care astăzi avem patru ani și n-au reușit să-și atingă scopul”, spune ministrul Apărării, la TVR.
Miruță a vorbit despre curajul soldaților ucraineni și de sprijinul UE și SUA.
„Dincolo de soldații, de militari ucrainieni care luptă brav acolo, este un sprijin semnificativ din partea țărilor membri ale Uniunii Europene, ale Statelor Unite și cine mai considerat că este nevoie să ajute Ucraina. S-a creat o unitate. Adițional, dacă vreți, în al treilea rând, s-a conștientizat necesitatea de sporirea capacităților de producție pe teritoriul național al fiecarei țări”, mai spune ministrul.
Astfel, potrivit ministrului Apărării, România are astăzi, spre diferență de ce n-avea doar anul trecut, 21 de proiecte de înzestrare prin acest mecanism SAFE de finanțare.
„Să derulezi 21 de proiecte (…) din care, până în 2013, adică în patru ani, trei ani și jumătate, patru ani, să ai pentru unele dintre ele fabrici în România, care acum nu sunt construite, finalizate și produse livrate este ceva complicat și pentru o firmă privată, unde managementul funcționează foarte eficient”, a spus Miruță.
Întrebat care din aceste proiecte de pe SAFe crede că se vor face în România, date fiind problemele offset-ului în contractele de apărare, Radu Miruță a spus că „n-a fost o problemă offset-ul”.
„A fost o problemă închiderea ochilor politici care trebuiau să bifeze un offset care nu era bifat, ca să fim foarte deschiși. Povestea nu este că scrie acolo ceva, ci este să accepți neîndeplinirea unor lucruri. Din cele 21 de proiecte, sunt trei categorii: este o categorie care se va face, probabil, în totalitate în România. Este o categorie care se va face parțial în România. Și este o categorie care se va cumpăra de pe raft. Pentru că nu transferă nimeni licență pentru 5, 6, 7 produse, licența fiind foarte scumpă. Cele mai multe dintre ele sunt cu localizare în România. Asta înseamnă că nu vom cumpăra vechituri de la francezi, de la nemți, cum am tot auzit, că folosiți banii din save să veniți cu rablele lor în România. Este fix invers. Și este narativul celor care se bucură că Rusia încă rezistă în Ucraina și ea. În România, deschis vorbind, avem o industrie națională de armament, de producere a armamentului, foarte învechită”, explică Miruță.
El a mai spus că atunci când a afirmat că la Ministerul Economiei „sunt copaci care cresc în hale în care se făcea producție”, n-a făcut nicio metaforă.
„Așa este. În același timp, la Armata Română, avem militari care vor înzestreare cu tehnologie de ultimă generație. La o adică ei se duc cu pieptul înaintare și este legitim să vrea tehnologie de ultimă generație. Și la mijloc este o dorință ca tehnologiea asta de ultimă generație să fie produsă în fabricile care de 30 de ani nu au mai primit deloc, nimic, investiții și unde acum cresc copaci. Și am gândit acest mecanism SAFE ca un jeton prin care să dezmorțim acele fabrici. Și asta se poate și se va întâmpla la modul realist. Pentru că noi spunem în felul următor: Armata Română dă comanda. România are bani. România n-are tehnologie pentru toate produsele astea. Și mergem la firme care au tehnologie. Și le spunem, vreți, nu știu, 3 miliarde de euro pentru mașina de luptă a infanteriei? Nu o să vedeți niciun producător că spune nu, că e o sumă imensă. Și eu zic, bine, am stat la masă, spui că vrei, continuăm. Eu vreau ca asta să se facă în România, nu știu, 60-70-80% decât o spune Ministerul Economiei. Și ei încep să spună că nu pot 70, că pot 50, că noi spunem să poartă o negociere. Asta înseamnă că acolo unde acum este copac crescut, care nu se poate rupe cu mâna că nu e o buruiană, cu drujba de tăiat, vine un brat robotizat care va aduce tehnologia a firmei care va face, împreună cu angajații din România, într-un joint venture între industria națională și această companie care are tehnologia, acest produs aici”, a spus Miruță.