Câteva acorduri vor fi semnate marți, în cadrul Forumului Industriei de Apărare al NATO, acestea urmând să transfere o parte din producția și întreținerea sistemelor de armament proiectate în SUA către Europa.
Potrivit documentelor de planificare obținute de POLITICO, acordurile reprezintă o modalitate de a stimula afacerile americane, iar în același timp asigură un acces mai larg al Europei la sisteme de armament cheie.
Pachetul include activități de producție europeană legate de rachetele de apărare aeriană cu rază scurtă de acțiune FIM-92 Stinger, dar și un studiu de fezabilitate privind extinderea producției rachetelor AIM-120C-8 AMRAAM ale companiei Raytheon în Europa.
În plus, pachetul mai include și o unitate europeană de întreținere pentru rachetele interceptoare PAC-3, care sunt utilizate în sistemele de apărare aeriană Patriot.
Potrivit documentelor consultate de POLITICO, țările participante diferă de la o inițiativă la alta.
În cazul rachetelor Stinger, Germania și Țările de Jos, în colaborare cu Comitetul de Parteneriat pentru Sprijin al NATO și cu Statele Unite, ar urma să creeze capacități de producție europene pentru rachetele lansate de la umăr fabricate de RTX.
Inițiativa privind rachetele AMRAAM include Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Țările de Jos și Norvegia. În acest sens, obiectivul actual este o declarație de intenție privind realizarea unui studiu de fezabilitate pentru extinderea producției rachetei AIM-120C-8 în Europa.
De asemenea, se așteaptă ca Germania, Țările de Jos, Polonia, Suedia și SUA să semneze o altă declarație de intenție privind o unitate europeană de întreținere a sistemului PAC-3, împreună cu Lockheed Martin.
De asemenea, POLITICO mai notează că o altă inițiativă vizează producția sistemului de rachete tactice al armatei (ATACMS), realizată în colaborare cu Lockheed Martin și Rheinmetall.
Pachetul de rachete se înscrie în cadrul unei inițiative mai ample conduse de SUA, denumită „Procurement Coalitions”. O evaluare în acest sens obținută de POLITICO arată că Washingtonul folosește proiectul pentru a se poziționa ca partener-cheie pe piața europeană a apărării, „în umbra” mai multor inițiative ale UE.