Dragoș Pîslaru: 843 de milioane de lei, rest de plată pentru proiectele PNRR nefinalizate. Ce spune despre banii europeni

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Oficialul a precizat că autoritățile analizează în continuare situația împreună cu Ministerul Finanțelor, iar estimările finale ar urma să fie clarificate la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie.

Întrebat câte proiecte asumate prin PNRR nu au fost încheiate până la 31 august și care este valoarea totală a acestora, Dragoș Pîslaru a explicat că situația nu poate fi redusă la proiecte nefinalizate la termen, întrucât o parte dintre investiții au fost eliminate din plan în urma revizuirilor negociate anul trecut.

„Întrebarea pe care o puneți face obiectul unei analize pe care o avem cu Ministerul de Finanțe acum”, a declarat ministrul, care a precizat că instituțiile lucrează în prezent la o raportare privind situația financiară a proiectelor.

Încă 2 miliarde de lei pentru Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului, pentru achitatea facturilor aferente proiectelor PNRR. Unde vor merge banii

România a deblocat peste 301 milioane de euro din tranșa a treia din PNRR. Alexandru Nazare cere o evaluare „investiție cu investiție”

Potrivit lui Pîslaru, sumele exacte vor fi clarificate în următoarele săptămâni, însă, în acest moment, necesarul rămas pentru închiderea bugetului estimat pentru PNRR este de aproximativ 7,6 miliarde de lei.

Ministrul a mai afirmat că tragerile din PNRR au depășit 87% din valorile prevăzute în graficele de implementare și că estimarea de peste 3 miliarde de euro pentru componenta de granturi ar putea acoperi necesarul rămas.

Ce se întâmplă cu proiectele care nu au fost finalizate

Solicitat să ofere un număr concret al proiectelor care nu au fost închise până la 31 august, inclusiv al celor derulate de autoritățile locale, ministrul nu a prezentat o cifră exactă. Acesta a susținut că, în urma revizuirilor PNRR, proiectele rămase în derulare au fost preluate în alte mecanisme de finanțare sau incluse în bugetele instituțiilor responsabile.

„Nu avem acest concept de proiecte care au rămas orfane, ci toate sunt prinse într-un fel sau altul în buget”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a explicat că investițiile care nu au mai rămas în ultima versiune negociată a PNRR au fost încadrate în alte surse de finanțare, inclusiv în bugetele Ministerului Dezvoltării, Ministerului Educației și Ministerului Mediului, prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Pîslaru a menționat că tabloul de bord privind proiectele a fost actualizat, cu excepția unor date din domeniul educației care mai trebuie revizuite. El a indicat, de asemenea, că printre investițiile aflate încă în execuție se numără proiecte din sectorul transporturilor.

Întrebat despre cele peste 2.000 de proiecte care s-ar fi aflat în analiză din cauza documentației incomplete sau a lipsei închiderii administrative, ministrul a insistat asupra diferenței dintre proiectele incluse în ultima formă negociată a PNRR și cele care continuă prin alte surse de finanțare.

Ce spune ministrul despre jalonul privind incompatibilitățile

În cadrul conferinței de presă, Dragoș Pîslaru a fost întrebat și despre corespondența dintre autoritățile române și Comisia Europeană privind legea referitoare la regimul incompatibilităților, precum și despre posibilitatea ca România să fie sancționată sau să nu primească integral suma aferentă jalonului.

Ministrul a declarat că, din perspectiva conținutului, Comisia Europeană a confirmat că jalonul răspunde cerințelor prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

În ceea ce privește aspectele legate de statul de drept, Pîslaru a precizat că schimburile de informații nu au implicat direct Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ci au avut loc între structurile Comisiei Europene responsabile de justiție și Guvernul României.

„În acest moment, Comisia face analize cu privire la aceste aspecte legate de statul de drept”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că evaluarea respectivă nu intră în atribuțiile sale în dialogul cu structurile europene privind îndeplinirea jaloanelor PNRR, ci ține de relația generală dintre România și Comisia Europeană în privința statului de drept.

Ministrul nu a oferit un răspuns definitiv privind o eventuală sancțiune sau plata integrală a sumei aferente jalonului.