Alegeri parlamentare 2020. Analiza IRSOP a votului din 6 decembrie: Cum se situează PSD şi PNL în opinia publică şi cum a apărut AUR

  • Duminică au avut loc alegerile parlamentare, în cadrul cărora românii au fost chemaţi la urne pentru a alege membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului.
  • Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice (IRSOP) a realizat o analiză a votului din 6 decembrie.
  • Potrivit IRSOP, votul reflectă sentimentele de incertitudine generate de criza medicală, resursele precare ale populaţiei şi slăbiciunea guvernului.
3425 afişări
Imaginea articolului Alegeri parlamentare 2020. Analiza IRSOP a votului din 6 decembrie: Cum se situează PSD şi PNL în opinia publică şi cum a apărut AUR

Alegerile parlamentare de duminică, 6 decembrie, i-au adus la secţiile de votare doar pe 31.84% din românii de pe listele electorale permanente. În aşteptarea rezultatelor oficiale finale, vă prezentăm analiza realizată de Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice (IRSOP) cu privire la vot.

IRSOP: Factorul cu cea mai puternică influenţă asupra votului

„Votul reflectă sentimentele de incertitudine generate de criza medicală, resursele precare ale populaţiei şi slăbiciunea guvernului”, arată rezultatele obţinute. „Votul şi prezenţa la urne au fost influenţate în mare măsură de incertitudinea radicală generată de pandemie. Sondajul IRSOP din 2 decembrie arăta că peste 50% din populaţie erau îngrijoraţi de răspândirea şi efectele pandemiei.”

Potrivit documentului citat, există o diferenţă fundamentală între incertitudine şi risc. În condiţiile actuale şi pe fondul acestei incertitudini, o mare parte din români au preferat să rămână acasă în ziua votului.

„În condiţii de risc, oamenii cunosc pericolul, pot evalua probabilitatea lui şi pot lua măsuri de asigurare anticipativă. În condiţii de incertitudine radicală oamenii nu ştiu ce-i aşteaptă, nu pot face estimări ale riscurilor probabile si nu au idee ce opţiuni vor avea în perioada următoare. În consecinţă, nu pot formula preferinţe şi nu ştiu ce decizii ar trebui să adopte. Dacă au resurse mai multe atunci se adaptează parţial la inconveniente. Dacă au resurse puţine, atunci teama devine dominantă. Dar indiferent de resurse, oamenii vor să facă faţă, caută soluţii şi aşteaptă de la guvern şi de la autorităţile competente să deţină capacităţile necesare şi să ia decizii corecte. Votul din 6 decembrie a fost decisiv influenţat de faptul că oamenii au simţit că nu primesc ajutorul de care au nevoie pe măsura gravităţii circumstanţelor şi a sentimentului de incertitudine radicală. În aceste condiţii, majoritatea au rămas acasă, votanţii mai vulnerabili au ales stânga, iar mulţi susţinători ai guvernului s-au evaporat treptat, pe măsură ce se apropia ziua votului.”

Alegeri parlamentare 2020. Rezultate oficiale vs. sondaj IRSOP

Institutul Român de Sondare a Opiniei Publice prezintă configuraţia preliminară a votului, după numărarea a 99,91% din voturi, fără includerea diasporei.

Votul din data de 6 decembrie:

  • PSD 30 
  • PNL 26 
  • USR PLUS 16 
  • AUR 9 
  • UDMR 6 
  • PMP 5 
  • Pro România 4 
  • Alţii 4 (inclusiv AUR)

Sondaj IRSOP, din data de 2 decembrie:

  • PSD 30
  • PNL 33
  • USR PLUS 17
  • AUR  -
  • UDMR 5
  • PMP 3
  • Pro România 7
  • Alţii 5 (inclusiv AUR)

* Medii între Camera Deputaţilor şi Senat. Procente rotunjite.


„Cu 4 zile înainte de vot, comunicatul de presă IRSOP din 2 decembrie nota că sprijinul pentru PNL era în scădere şi PSD creştea, deşi avea mulţi susţinători vârstnici care se temeau de contaminare în secţiile de votare. Tot atunci, IRSOP semnala modul în care resursele materiale ale oamenilor vor
influenţa preferinţa politică. În regiunile cu venitul pe gospodărie sub mediană (Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest) preferinţele se îndreptau spre PSD, iar în regiunile cu venit peste mediană (Vest, Nord-Vest, Centru, Bucureşti Ilfov) alegătorii se îndreptau spre PNL şi USR Plus.”

Rezultatele finale au confirmat această tendinţă după cum arată harta de mai jos. (sursă FOTO: Mediafax.ro)

 

Alegeri parlamentare 2020. IRSOP: De ce a pierdut PNL?

„Oamenii voiau să simtă şi să constate capacitatea guvernului de a face faţă incertitudinii radicale. Voiau să vadă o focalizare a guvernului spre soluţiile competente imediate, dictate de actualitatea crizei, nu spre planuri de perspectivă sau chestiuni care mai aveau timp să aştepte. Voiau să vadă acţiuni energice, coerente, dinamice şi eficiente. PNL a pierdut alegerile pentru că a răspuns greşit sau slab la aceste cerinţe ale electoratului legate de capacitate, focalizare spre criză cu soluţii imediate şi dinamism”, se arată în comunicatul de presă.

Alegeri parlamentare 2020. IRSOP: De ce a câştigat PSD?

„PSD s-a profilat continuu ca apărător şi speranţă a oamenilor cu resurse puţine, îngrijoraţi de evoluţia pandemiei şi nemulţumiţi de eficienţa scăzută a
autorităţilor. A cerut tot timpul măsuri mai consistente de apărare a cetăţenilor în faţa virusului, fără îngrădiri prea mari ale libertăţilor cetăţeneşti. A insistat pentru suplimentări multiple de venit pentru diferite categorii sociale, făcând legătura directă cu pandemia. Sondajele pre-electorale IRSOP arată că în timp ce oamenii vedeau o eficienţă mai mare a PNL decât a PSD în apărarea independenţei justiţiei, ei erau de părere că PSD va reuşi mai bine decât PNL să crească veniturile populaţiei. Pentru mulţi oameni vulnerabili, dezamăgiţi de guvern şi profund neliniştiţi de pandemie, PSD a reprezentat o alternativă mai sigură şi mai tangibilă.”

Alegeri parlamentare 2020. IRSOP: De ce a apărut AUR?

„Crizele economice, sociale sau medicale accentuează sentimentele de frustrare şi măresc proporţia oamenilor care se simt împiedicaţi să-şi realizeze scopurile sau să obţină ceea ce au nevoie. Psihologii sociali arată că frustrările mari pot fi asociate cu reacţii puternice şi chiar agresive împotriva oricăror forme de constrângere, respingerea autorităţii sau a teoriilor ştiinţifice. În schimb, creşte refugiul în valori şi practici tradiţionale statornicite ca: religia, poporul, trecutul luminos, libertatea absolută, naţiunea etc. În mod bizar, frustraţiile mari dezvoltă tendinţa de a căuta ţapi ispăşitori pentru necazurile proprii, iar cel mai frecvent sunt vizaţi guvernanţii, străinii, băncile şi pretinse organizaţii subterane. Sondajul IRSOP din 2 decembrie arăta că majoritatea respondenţilor care simpatizau cu AUR aveau o părere negativă despre preşedinte şi guvern, iar 58% vedeau în restricţiile impuse de autorităţi sursa principală de nelinişte personală, în comparaţie cu numai 11% care credeau că răspândirea virusului este problema cea mai îngrijorătoare. Vestea bună este însă că atunci când viaţa se îmbunătăţeşte, constrângerile slăbesc, iar oportunităţile se înmulţesc, mişcările bazate pe frustraţii, supărare şi frică încep să-şi piardă membrii şi dispar, dar nu fără riscul să apară din nou când vremurile se strică.”

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici