România are 2,44 studii clinice active la 100.000 de locuitori, ceea ce o plasează pe locul 25 din 28 la nivel european: Summitul Român pentru Cercetare Clinică, ediția a II-a, cere predictibilitate, specialiști și încredere

• 465 de studii active în România în 2026 (+52 față de 2025), din care doar 9 necomerciale
• 35% dintre români sunt la peste două ore de un centru de cercetare clinică

Societatea Română a Centrelor de Cercetare Clinică (SRCCC) a organizat, în perioada 13–14 octombrie 2026, în București, a doua ediție a Summitului Român pentru Cercetare Clinică, eveniment desfășurat sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române. A reunit reprezentanți ai autorităților, ai mediului academic, ai centrelor de cercetare, ai industriei și ai organizațiilor de pacienți din România și din Europa, în jurul unei întrebări centrale: cum poate România să transforme potențialul în performanță în cercetarea clinică.

„Consider importante inițiativele pe care Societatea Română a Centrelor de Cercetare Clinică le dezvoltă în domeniul educației și profesionalizării echipelor de cercetare. Mă refer la proiectul unei curricule postuniversitare dedicate cercetării clinice, precum și la cele 11 programe de învățare individuală, concepute pentru dezvoltarea competențelor echipelor multidisciplinare. În paralel, Societatea a făcut pași importanți în construirea unor parteneriate academice, parteneriate instituționale și parteneriate de transfer de cunoștințe și expertiză, menite să susțină formarea profesională, schimbul de bune practici și dezvoltarea capacității naționale de cercetare clinică”, a declarat Acad. Prof. Dr. Victor Voicu, Co-fondator & Președinte de onoare al SRCCC.

„În Institutul Matei Balș, în momentul de față, practic noi călătorim de-a lungul ADN-ului, pentru că acuma vorbim de CRISPR-Cas9, CRISPR 12, CRISPR-Cas13, dar vorbim și de „base editing,” „gene editing” și respectiv acest PEG ARN. Aici suntem în momentul de față și sunt studii pe teritoriul României. Cred că treaba asta trebuie să ne facă foarte mândri și să ne dea încredere, așa cum spunea domnul academician, pentru că știm ce facem, suntem bine pregătiți profesional, suntem în interesul pacientului de dimineață și până seara și într-o astfel de excursie, ca să spun așa, în lumea cercetării, suntem foarte bine primiți la nivel mondial. […] vă doresc spor la treabă pentru că aveți multă treabă de făcut și cu orice putem să ajutăm din partea Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, o vom face. Suntem deschiși și ușile noastre sunt larg deschise 24 din 24, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică.” a declarat Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel (Senator, Președintele Comisiei pentru sănătate din Senatul României)

„Este încurajator să văd că această conferință discută despre guvernanță, predictibilitate, dezvoltare profesională și implicarea pacienților, toate fiind componente esențiale pentru un ecosistem matur al cercetării. Statele Unite așteaptă cu interes să colaboreze cu România pe măsură ce-și consolidează acest sector. Eu sper ca discuțiile din următoarele două zile vor duce la pași practici care vor face România și mai competitivă pentru studiile clinice, investiții și inovații. Și sper că vom vedea și mai multe companii, universități, spitale americane și românești, precum și cercetători americani și români care să lucreze împreună. Obiectivul nostru comun este clar – să susținem inovația, să îmbunătățim sănătatea și să le oferim pacienților acces mai rapid la tratamente mai bune,” a declarat Brittany Banta, Senior Commercial Officer în cadrul Ambasadei SUA la București.

„Sunt semne încurajatoare. Numărul de cercetări clinice active în România crește. Este una dintre țările care are o creștere consistentă. Sigur că, știți mai bine decât mine, atunci când raportăm la populația României, la cât de mare este România față de alte țări europene, suntem încă departe de o situație pe care ne-am dori-o. Dar este important să vedem un progres.”, a afirmat Cristian Bușoi, Board Member European Medicines Agency, Președinte al ITRE Committee în cadrul Parlamentului European în perioada 2019–2024.

Dezbaterile au fost susținute de date. Potrivit Clinical Trials Information System (CTIS, date extrase la 12 octombrie 2026), în Europa sunt înregistrate 12.589 de studii clinice desfășurate în 10.491 de centre. În România sunt 929 de studii și 455 de centre. Numărul studiilor clinice active în România a crescut de la 413 în 2025 la 465 în 2026 (+52). Densitatea lor, de 2,44 studii la 100.000 de locuitori, rămâne sub cea din Polonia (4,17) și din Danemarca (13,53), la o medie europeană de 5 la 100.000 de locuitori, poziționând România pe locul 25 din 28 în ierarhia țărilor europene.

Datele prezentate au evidențiat și anumite disparități în legătură cu tipul cercetărilor și accesul pacienților la centre de cercetare clinică. Din cele 465 de studii active în România, doar 9 (1.9%) sunt necomerciale (inițiate de structuri academice), față de 336 în Danemarca (41,2%)  și 115 în Polonia (7,6%). Potrivit analizei SRCCC, 35% dintre români se află la peste două ore de cel mai apropiat centru care a derulat studii clinice, iar 12 din 42 de județe nu au niciun centru.

Datele au evidențiat și o povară în creștere pentru investigatori. România are 686 de investigatori principali implicați în studii active (3,60 la 100.000 de locuitori). Pentru a atinge aceeași densitate de investigatori principali la suta de mii de locuitori ca în Danemarca, România ar avea nevoie de 3.347 de investigatori principali, iar pentru a ajunge din urmă Polonia, de cel puțin 1.255.

Panelul dedicat încrederii s-au prezentat rezultatele studiului realizat de Clinica de Psihologie „Babeș-Bolyai PsyTech” din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, cu sprijinul SRCCC:

• 83% dintre pacienții chestionați nu au discutat niciodată cu medicul despre studii clinice, iar doar 10,9% spun că medicul i-a informat și i-a îndrumat mai departe
• 94% dintre cadrele medicale cred că studiile clinice pot aduce pacienților tratamente noi, iar peste 95% consideră că ele contribuie la progresul medical
• 76% au încredere că drepturile și confidențialitatea participanților vor fi respectate, iar 70% că echipa de studiu respectă standarde etice înalte

Citeşte comunicatul integral AICI