Machetele pentru timbrele despre cosmos emise de Poşta Română, făcute de un clujean

Clujeanul Alec Bartos, absolvent de Arte, realizează toate machetele pentru timbrele care au ca temă zborurile cosmice şi care sunt emise de Poşta Română. Pasionat de mic de acest domeniu, Bartos este preşedintele Comisiei de Astrofilatelie a Federaţiei de Filatelie şi are mai multe timbre unicat.

734 afișări
Imaginea articolului Machetele pentru timbrele despre cosmos emise de Poşta Română, făcute de un clujean

Machetele pentru timbrele despre cosmos emise de Poşta Română, făcute de un clujean (Imagine: Raul Stef/Mediafax Foto)

Clujeanul Alec Bartos are o pasiune pentru cosmos de la grădiniţă, când s-a îmbrăcat în cosmonaut şi a desenat pe un plic o rachetă sub formă de creion şi un timbru, adresat mamei sale. A început, treptat, să colecţioneze plicuri de corespondenţă care au "zburat" în cosmos, aceasta fiind o ramură a filateliei numită astrofilatelie. Acum, la aproape 40 de ani, el este preşedintele Comisiei de Astrofilatelie a Federaţiei Române de Filatelie şi singurul care machetează timbre despre zborurile cosmice pentru Poşta Română.

 

Munca la o machetă de timbru despre cosmos durează câteva luni

În anul 2007, Poşta Română a organizat un concurs cu temă cosmică, şi anume aniversarea a 50 de ani de la lansarea primului satelit artificial al Pământului, Sputnik 1, iar clujeanul Alec Bartos, preşedintele Comisiei de Astrofilatelie a Federaţiei Române de Filatelie, a câştigat competiţia. De atunci, el a realizat, în fiecare an, machete de timbre cu diverse teme privind explorarea spaţiului.

În anul 2011, a realizat machete pentru o emisiune specială de timbre legată de aniversarea a 50 de ani de la zborul în cosmos al lui Iuri Gagarin şi 30 de ani de la zborul românului Dumitru Prunariu.

"Sunt singurul care execută machete de timbre având ca temă cosmosul şi explorarea spaţiului. În 2007, a fost o comisie filatelică la Poşta Română care a jurizat machetele, iar după ce am câştigat concursul pe partea de cosmos mi-am câştigat renumele că am cunoştinţele necesare pentru a macheta corect un astfel de timbru, iar comenzile le-am primit apoi direct. Cunoştinţele de astronautică folosesc şi atunci când facem o reprezentare pe un timbru, de o absolută acurateţe. Mă refer aici la navete spaţiale, sateliţi. Când este vorba despre o navă rusească de tip Soiuz, eu încerc să o reprezint exact pe aceea despre care este vorba, nu una oarecare", povesteşte Bartos.

Munca la realizarea unei astfel de machete este migăloasă, durează câteva luni şi implică o mulţime de detalii şi de încercări până când timbrele iau forma finală.

"În 2007 am câştigat cu o machetă a unui satelit de tip Sputnik 1, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la lansare, iar la momentul respectiv nu prea puteai găsi imagini cu acel Sputnik. Eu am încercat să îl redau cât mai aproape de realitate, iar pentru asta am lucrat şi cu un program în 3D, după care am făcut partea de ilustrare. Schiţele le-am făcut întâi de mână, apoi pe calculator. Toată emisiunea a constat într-un timbru cu două variante, o coliţă, a existat şi o carte poştală maximă cu ilustraţia pentru ea. A fost tipărită într-un tiraj de 309.000 de timbre, 290.000 de timbre în coli de câte opt şi 14.000 de coliţe, la o valoare nominală de 5,50 lei pentru o coliţă şi 3,10 lei pentru un timbru. Toate timbrele au trecut pe ele numele realizatorului", explică astrofilatelistul.

Potrivit acestuia, contractul de drepturi de autor pentru timbre cu Poşta Română "este confidenţial", el încercând să obţină şi câteva seturi din timbrele realizate pentru a le da unor colecţionari.

Timbrele desenate de Alec Bartos au ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională

Bartos deţine primele timbre româneşti care au ajuns în spaţiul cosmic, pe două plicuri trimise, anul trecut, echipajului de pe Staţia Spaţială Internaţională de către el şi de către primul cosmonaut român Dumitru Prunariu.

"Anul trecut am trimis două plicuri pentru echipajul Staţiei Spaţiale Internaţionale, cu timbre al căror design l-am realizat eu, în ediţie limitată, de 1.000 de bucăţi. Un plic l-am trimis în numele meu, celălalt l-a trimis cosmonautul Dumitru Prunariu, prin intermediul soţiei unui cosmonaut rus de pe Staţia Spaţială Internaţională, la aniversarea sa de 60 de ani, cu felicitări pentru membrii echipajului. Interesant a fost că plicul domnului Prunariu a fost dus cu o navetă Soiuz TMA - 07M de Roman Romanenko, fiul unui cosmonaut rus, Iuri Romanenko, cu care Prunariu a făcut antrenamente înainte de zborul său în spaţiul cosmic", spune Bartos.

El adaugă că ambele plicuri s-au întors în România zilele trecute, fiind returnate destinatarilor.

Pe lângă plicurile cu primele timbre româneşti care au fost în cosmos, astrofilatelistul clujean are patru timbre unicat în lume, emise în anul 1978 în URSS, cu ocazia primei misiuni spaţiale bulgare, care costau, pe atunci, 15 copeici bucata.

"În URSS se scoteau, cu ocazia zborurilor internaţionale cosmice, câte trei seturi de timbre. Cel mai ieftin, de 5 copeici, ilustra lansarea, cel de 15 copeici activităţile de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, iar cel de 32 de copeici arăta aterizarea. În anul 1978, cu ocazia primei misiuni spaţiale bulgare, nava nu a reuşit andocarea de staţie, iar timbrele de 15 copeici care fuseseră tipărite şi pregătite pentru lansare au fost retrase de pe piaţă, dar totuşi cineva a reuşit să pună mâna pe o coală care a scăpat de la distrugere. A fost o coală de opt timbre tăiată în două, iar eu le am pe ultimele patru din această emisiune. Se vede pe ele punctul de raster, deci clar au fost tipărite într-o tipografie de către o autoritate oficială. Le-am cumpărat de la un colecţionar care nu ştia exact ce sunt", explică astrofilatelistul clujean.

Medalia "Aur mare" şi diploma "Best in class", primele din astrofilatelie câştigate de un român

La începutul lunii aprilie, Bartos a obţinut prima medalie de "Aur mare" primită de un astrofilatelist din România, la un concurs desfăşurat în Italia, unde a prezentat o colecţie de plicuri care au ajuns în spaţiul cosmic.

"Medalia de «aur mare» este cea mai înaltă din filatelie şi este prima obţinută de un astrofilatelist din România, alături de diploma «Best in class», la un concurs internaţional desfăşurat la începutul lunii aprilie la Milano. Colecţia cuprinde 96 de pagini, cu două piese pe fiecare pagină, piese care înseamnă plicuri de la locul şi data unui eveniment de lansare a unei rachete în spaţiul cosmic, de la cosmodromul respectiv sau ilustrarea unor activităţi de la bordul staţiei. Sunt plicuri de la staţia de urmărire, în cazul URSS, de la Kaliningrad, care este Houston-ul ruşilor, sau de poştă cosmică, de la bordul navelor, plicuri care au zburat efectiv în cosmos sau de la aterizare, de la cel mai apropiat oraş din stepa cazacă unde este oficiu poştal", a spus Bartos.

El este membru al celor mai importante asociaţii de colecţionari de astrofilatelie din SUA sau Europa şi a făcut rost de plicuri "zburate" în urma unor licitaţii sau a unor schimburi, media preţului unui astfel de plic fiind de circa 500 de euro.

Absolvent al Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca şi provenind dintr-o familie de artişti, astrofilatelistul clujean a realizat design-ul pentru toate emisiunile de timbre cu tema cosmos emise în România începând cu anul 2007.

Anul trecut, de ziua cosmonautului român Dumitru Prunariu, Alec Bartos a desenat patru plicuri şi coliţe pentru marcarea evenimentului.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici