Monitorizare CNA: OTV şi Realitatea TV - cele mai multe greşeli de limba română în luna octombrie

OTV şi Realitatea TV au înregistrat cele mai multe greşeli de folosire a limbii române în luna octombrie, potrivit unui raport de monitorizare făcut public miercuri de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

918 afișări
Imaginea articolului Monitorizare CNA: OTV şi Realitatea TV - cele mai multe greşeli de limba română în luna octombrie

Monitorizare CNA: OTV şi Realitatea TV - cele mai multe greşeli de limba română în luna octombrie (Imagine: AFP/ Mediafax Foto)

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de preşedintele CNA, Răsvan Popescu, raportul de monitorizare a greşelilor de limba română în audiovizual este întocmit de Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române ca urmare a contractului de consultanţă încheiat cu CNA.

Monitorizarea a fost făcută în luna octombrie şi cuprinde 12 televiziuni (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D şi Digi 24) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ. Pentru prima dată, posturilor de radio li s-a alocat un număr de ore de monitorizare egal cu cel al posturilor TV, se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, Institutul Naţional de Lingvistică a efectuat, la fel ca în etapele anterioare, 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, craw-luri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi intervenţiile aparţinând invitaţilor în studio. De asemenea, a fost monitorizată şi calitatea limbajului folosit în mesajele publicitare.

Astfel, potrivit monitorizării, în luna octombrie, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (55 de greşeli) şi Realitatea TV (43). Clasamentul lunii octombrie este continuat de: România TV (37), Kanal D (37), Antena 1 (35), Pro TV (34), Digi 24 (32), B1 TV (30), Prima TV (29), Antena 3 (27), TVR 2 (22) şi TVR 1 (16).

Pe de altă parte, în luna octombrie, la postul Radio România Actualităţi au fost constatate 19 greşeli, iar la Europa FM - 16.

Conform monitorizării, în luna octombrie, greşelile de grafie, punctuaţie şi pronunţare au continuat să fie prezente la posturile de televiziune. În textele scrise pe ecran continuă să apară numeroase neglijenţe de tehnoredactare, între care lipsa semnelor diacritice continuă să aibă o pondere foarte mare. De exemplu, "Domna asistenta", "Pe dealtă parte", "azi nopate".

În această etapă de monitorizare au reapărut greşelile grave, elementare, de grafie, slab reprezentate în etapele precedente. Cele mai multe privesc scrierea cu "i", "ii", "iii" - "prin diverse ceremoni" (corect: "ceremonii"); "Românii s-au bătut cu portocalii" (corect: "portocaliii"); "de a le înveselii sufletele" (corect: "înveseli").

Folosirea cratimei pune, în continuare, destul de multe probleme. Cele mai multe greşeli privesc scrierea substantivelor compuse cu "şef" şi cu "prim": "comisar şef" (corect: "comisar(ul)-şef"); "redactor şef" (corect: "redactor-şef"); "Victor Ponta, Prim Ministru" şi "răspunsurile primului ministru" (corect: "prim-ministru" - cu litere mici la iniţială şi cu flexiune numai pe cel de-al doilea component); "prim viceprim-ministru al Libiei" (corect: "prim-viceprim-ministru").

Pe de altă parte, de multe ori, adverbele compuse sunt scrise fără cratimă: "ieri noapte" (corect: "ieri-noapte"); "de azi până mâine dimineaţă" (corect: "mâine-dimineaţă"). Şi substantivul compus "bun-simţ" a apărut scris fără cratimă. Într-un singur caz, ar fi trebuit folosită cratima pentru a lega articolul hotărât, deoarece substantivul are o formă grafică nespecifică limbii române: "de la sprayul paralizant" (corect: "spray-ul").

În destul de multe situaţii, cratima este folosită greşit pentru a lega prefixe şi prefixoide de cuvântul-bază sau pentru a lega articolul hotărât ori desinenţele de plural de cuvântul-bază: "o situaţie anti-americană" (corect: "antiamericană"); "neo-nazist" (corect: "neonazist"); "se montează un mini-tanc" (corect: "minitanc"); "unul dintre pro-decanii" (corect: "prodecanii"); "weekend-ul" (corect: "weekendul"). Totodată, unele cuvinte au fost scrise greşit: "grapefruit" (corect: "grepfrut" sau "grep"); "în fiecare week-end" (corect: "weekend").

Greşelile care privesc folosirea virgulei sunt în continuare cele mai frecvente. Nu s-au mai identificat însă în perioada monitorizată folosirea greşită a virgulei pentru a izola un atribut categorial sau apariţia greşită a ei între subiect şi predicat. În schimb, există un număr mare de exemple în care virgula lipseşte înaintea conjuncţiilor coordonatoare adversative.

Totodată, au fost înregistrate numeroase pronunţări greşite ale unor cuvinte uzuale, vechi sau neologice sau ale unor nume proprii străine: "a acestui octombrie văratec şi şturlubatec" (corect: "văratic", "şturlubatic"); "vor să se-ntreacă cu ceilanţi oameni" (corect: "ceilalţi"); "un şfanţ" (corect: "sfanţ").

Potrivit raportului de monitorizare, în octombrie au fost înregistrate şi numeroase greşeli de gramatică. Astfel, formele hibride de indicativ imperfect "vroiam", "vroia", "vroiau" etc., în locul celor corecte, fără -r- în radical - "voiam", "voia", "voiau" etc. -, persistă la multe dintre posturile monitorizate. La unele posturi se mai foloseşte forma greşită de conjunctiv "să aibe", în locul celei corecte, "să aibă".

Totodată, verbul "a merita" este folosit greşit în limba actuală, ca verb reflexiv: "e un drum lung până la Iaşi. Se merită?" (corect: "merită").

Sunt înregistrate şi în această etapă de monitorizare oscilaţii în folosirea desinenţelor de feminin singular, genitiv-dativ, "-e" şi "-i": "ale medicinii plantelor" (corect: "medicinei"); "în jurul amiezei"(corect: "amiezii"), dar şi oscilaţii între desinenţele de neutru plural "-e" şi "-uri": "foietajurile" (corect: "foitajele").

Foarte răspândită încă este şi înlocuirea formelor adverbiale "maximum" şi "minimum" cu cele ale adjectivelor corespondente, "maxim" şi "minim": "costă maxim"; "cu minim două luni".

Pe de altă parte, au fost constatate contexte cu dezacord al verbului-predicat sau al numelui predicativ. Ele sunt destul de diverse, la fel ca şi cauzele producerii dezacordului. De exemplu, "ce-a mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rică Răducanu" (corect: "ce-au mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rică Răducanu"); "Greul îl va duce Videanu şi Blaga în continuare" (corect: "Greul îl vor duce").

Şi în această etapă de monitorizare au fost înregistrate destul de frecvent dezacordul mărcii de genitiv "al", care trebuie să preia informaţia de gen şi număr a antecedentului. De obicei, dezacordul se produce din cauza atracţiei altui termen din context: "care sunt modalităţile de achiziţionare ale unui apartament?" (corect: "care sunt modalităţile de achiziţionare a unui apartament?").

Ca şi în etapele precedente, au fost întâlnite frecvent dezacordul în gen al unor numerale compuse cu valoare adjectivală: "optzeci şi unu de persoane" (corect: "optzeci şi una de persoane").

Totodată, şi în această etapă de monitorizare greşelile de utilizare a prepoziţiei au fost foarte frecvente. De exemplu: "Şi ce mai puneţi, ca şi condiment?" (corect: "şi ce condiment mai puneţi?"); "sunteţi, ca şi companie" (corect: "sunteţi, în calitate de companie").

Pe de altă parte, şi spoturile publicitare difuzate pe posturile de televiziune, în octombrie, conţin greşeli de folosire a limbii române (morfologie, pronunţare, sintaxă, grafie). De exemplu: "în valoare de minim 500 de lei" (corect: "în valoare de minimum 500 de lei"); "este înregistrat în doisprezece ţări" (corect: "este înregistrat în douăsprezece ţări"); "efectele dermatitei sau a pielii uscate" (corect: "efectele dermatitei sau ale pielii uscate").

Raportul integral poate fi consultat pe site-ul Consiliului Naţional al Audiovizualului (www.cna.ro).

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici