O carte pe zi: "Cu televizoru’ aţi minţit poporu’! 22, 23, 24 decembrie 1989 în Studioul 4 al TVR", de Teodor Brateş

"Voi oferi cititorului tot ceea ce ştiu şi ceea ce cred că îl interesează, inclusiv prin omeneasca sete de mistere în legătură cu prima Telerevoluţie din lume, în contextul evenimentelor din decembrie 1989. Tot ceea ce urmează să consemnez se supune exclusiv judecăţii oamenilor şi vremurilor".

194 afişări
Imaginea articolului O carte pe zi: "Cu televizoru’ aţi minţit poporu’! 22, 23, 24 decembrie 1989 în Studioul 4 al TVR", de Teodor Brateş

O carte pe zi: "Cu televizoru’ aţi minţit poporu’! 22, 23, 24 decembrie 1989 în Studioul 4 al TVR", de Teodor Brateş

Trei volume masive, dense, format mare, scrise mărunt, cu literă subţire, greu de citit, vorbesc despre primele trei zile ale Revoluţiei. La treizeci de ani de la acele evenimente. Ar fi trebuit să le semnalăm separat, în detaliu, câte un volum pe zi. Dar materia de care se ocupă este atât de densă, încât e greu de separat pe zile, lucrurile se întrepătrund, le citeşti dintr-un foc, vorbeşte despre ele dintr-un foc. Suntem într-un fel obligaţi să semnalăm cele trei volume simultan.

Aşadar, o carte de memorii semnată de Teodor Brateş, fost redactor-şef adjunct în decembrie 1989 la programul Actualităţi din TVR. A fost omul care, în primele zile ale Revoluţiei, a lansat mesajele prin care anunţa existenţa teroriştilor sau faptul că apa este otrăvită. A fost pus oficial sub acuzare în dosarul Revoluţiei. La fel ca Ion Iliescu, „Crainicul Revoluţiei” a fost acuzat de infracţiuni împotriva umanităţii. În luna aprilie a acestui an, procurorii au dispus clasarea dosarului, motivând că decizia de închidere a cauzei vine după ce fie a survenit decesul părţilor, fie (aşa cum e cazul fostului premier Petre Roman şi a fostului redactor şef al TVR, Teodor Brateş) nu au fost probe concludente privind implicarea lor în săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. O jumătate de an mai târziu, la 21 octombrie 2019, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aducea la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Prin ordonanţa nr. 2556/C/2019 din 21 octombrie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma examinării din oficiu a soluţiilor de clasare dispuse la punctul 2 al Rechizitoriului nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, constatându-se că procurorii militari nu au respectat dispoziţiile Ordonanţei nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 a prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici pe cele ale încheierii nr. 469 din 13 iunie 2016 dată de judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1483/1/2016, astfel că în cauză nu s-au efectuat actele de urmărire penală care să stabilească corect situaţia de fapt cu privire la evenimentele ce fac obiectul dosarului intitulat generic ,,Revoluţia română din decembrie 1989”, s-a dispus: infirmarea, ca netemeinice, a soluţiilor de clasare dispuse cu privire la infracţiunile contra umanităţii; infirmarea, ca nelegală şi netemeinică, a soluţiei de clasare dispusă cu privire la infracţiunile de: omor, omor calificat, genocid, infracţiuni de război contra operaţiunilor umanitare şi emblemelor, şi redeschiderea urmăririi penale în cauză; infirmarea, ca nelegală şi netemeinică, a soluţiei de clasare dată cu privire la plângerile formulate de un număr de 672 de persoane având ca obiect săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii şi redeschiderea urmăririi penale în cauză. Prin urmare, procesul urma să se redeschidă.

O lună şi jumătate mai târziu, la 28 noiembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins solicitarea procurorului general Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluţiei în cazul fostului premier Petre Roman şi a lui Teodor Brateş, fost redactor-şef al televiziunii publice. La ce să ne mai aşteptăm?

Între timp, Teodor Brateş a lansat cele trei volume pe care le preznetăm astăzi.

Precizăm că cele trei volume NU sunt reeditarea Trilogiei Revoluţiei române în direct, apărute în 2004 la Editura Ager, ci trei volume noi.

Nu vom vorbi de conţinutul celor trei volume, evenimentele sunt ştiute de cei care le-au trăit, precum semnatarul acestor rânduri. Dar şi de cei interesaţi de subiect – din păcate, din ce în ce mai puţini. Au existat numeroase relatări ale acelor evenimente, subiective. Puţine istorii la care să se facă trimitere, poate timpul scurs de atunci e prea scurt. Teodor Brateş a fost acuzat şi va mai fi acuzat că „trage turta pe spuza lui”. Poate şi din acest motiv cele trei volume apar acum sub genericul „Dreptul la replică”. Fiecare cititor îşi va face propria părere. Teodor Brateş însuşi spune: „Voi oferi cititorului tot ceea ce ştiu şi ceea ce cred că îl interesează, inclusiv prin omeneasca sete de mistere în legătură cu prima Telerevoluţie din lume, în contextul evenimentelor din decembrie 1989. Tot ceea ce urmează să consemnez se supune exclusiv judecăţii oamenilor şi vremurilor.”

Dar vrem să cităm câteva consideraţii ale istoricului academician Florin Constantiniu (existente, de altfel, pe coperta a patra a volumului al treilea):

„Pentru mine, ca istoric, cartea aceasta are trei mari însuşiri. Prima e aceea că dl Teodor Brateş, deşi este doctor în economie, desfăşoară o anchetă cu toate mijloacele specifice ale cercetătorului istoric. Şi dacă, de pildă, citiţi capitolul despre tragedia de la Otopeni, care este atât de controversată şi care a făcut obiectul atâtor discuţii, o să vedeţi că modalitatea de analiză a mărturiilor e aceea a criticii istorice de surse.
În al doilea rând, cartea aceasta nu se limitează la mărturia personală a dlui Brateş, ci convoacă un şir întreg de alte mărturii, fie că este vorba de stenograme, de interviuri, care sunt puse la îndemâna cititorului, pentru a-şi forma el însuşi o opinie în legătură cu aceste evenimente care sunt atât de controversate. Dl Teodor Brateş nu s-a speriat de obstacolele acestea, ci ne-a adus mărturia domniei-sale, care, confruntată cu celelalte, îi ajută pe cercetători să încerce să pătrundă spre desluşirea adevărului.

În sfârşit, a treia calitate a acestei cărţi este faptul că ea nu se limitează la ceea ce scrie în subtitlul ei. Colegul Răzvan Theodorescu a discutat de mai multe ori despre problema tranzacţionismului în istoria românilor şi a arătat că tranzacţionismul, cu părţile lui bune şi rele, a jucat un rol foarte important în trecutul nostru. Aş spune că tranzacţionismul este tot atât de puternic şi în perioada postdecembristă, cu avantaje extraordinare pentru cei care îl practică fără nici un fel de scrupul. Ei bine, dl Teodor Brateş NU aparţine acestei categorii. Şi tocmai de aceea, omul acesta, cu asemenea înzestrare intelectuală, care ar fi putut să ocupe cu cinste orice post de înaltă răspundere în ierarhia acestei ţări, în conducerea acestei ţări, a preferat, atunci când a văzut cum evoluează lucrurile, să se retragă din nou în culise şi să mediteze ca un înţelept, ca un Cincinatus revenit la coarnele plugului, să mediteze asupra momentelor acestea atât de importante la care a fost părtaş. Şi cred că, astăzi, bucuria de a fi jucat un rol atât de important în decembrie 1989 îi este umbrită când vede cum e instrumentalizată memoria acestui eveniment.”

Teodor Brateş - "Cu televizoru’ aţi minţit poporu’!" 22 decembrie 1989 în Studioul 4 al TVR. 510 pag; „Cu televizoru’ aţi minţit poporu’!” 23 decembrie 1989 în Studioul 4 al TVR. 355 pag; „Cu televizoru’ aţi minţit poporu’!” 24 decembrie 1989 în Studioul 4 al TVR; 372 pag. Editura Integral, colecţia Martor.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici