O carte pe zi: „Locuinţe pentru muncitori şi funcţionari”, de Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă

Un studiu care investighează activitatea Casei Construcţiilor, cea de-a doua instituţie de stat care a avut drept scop construirea de locuinţe sociale în România pre-comunistă.

91 afișări
Imaginea articolului O carte pe zi: „Locuinţe pentru muncitori şi funcţionari”, de Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă

O carte pe zi: „Locuinţe pentru muncitori şi funcţionari”, de Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă

Cele mai importante realizări ale acestei instituţii sunt parcelarea Independenţei (1930-1933) şi parcelarea Vatra Luminoasă (1933-1949). Studiul este bazat pe arhivele recent puse la dispoziţia cercetătorilor la Arhivele Naţionale şi pe fotografiile din arhiva personală a familiei Hanciu, arhitectul care a proiectat această parcelare

Prima carte despre Vatra Luminoasă. Piatra de temelie a noului cartier a fost pusă la 23 august 1933. Cartea documentează intenţiile arhitecţilor, planurile caselor, primii locuitori, urbanismul, denumirea străzilor şi evenimentele de la 23 august 1944 desfăşurate în cartier.

Volumul publicat recent de Asociaţia Studio Zona, în cadrul unui proiect editorial finanţat de Ordinul Arhitecţilor din România, este rodul unei cercetări riguroase având drept temă istoria Casei Construcţiilor (entitatea responsabilă cu elaborarea şi aplicarea proiectelor şi politicii de locuire, de-a lungul perioadei 1930-1949), dar mai ales conturarea şi edificarea cartierului Vatra Luminoasă din Bucureşti. Lucrarea este rezultatul colaborării dintre arhitecta Irina Calotă şi istoricul Andrei Răzvan Voinea, fiind, totodată, o continuare firească a preocupărilor anterioare ale autorilor (în 2017 Irina Calotă a publicat Dincolo de cemtru. Politici de locuire în Bucureşti (1910-1944), tot atunci, Andrei Răzvan Voinea şi-a publciat teza de doctorat Idealul locuirii bucureştene: familia cu casă şi grădină. Parcelările Societăţii Comunale pentru locuinţe ieftine.) Cercetarea a beneficiat de deschiderea spre public, după 2016, a Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, unde se afla fondul Casei Construcţiilor, cu peste 900 de dosare.

Volumul, o lucrare interdisciplinară, surprinde cu acurateţe contextul istoric şi social în care a funcţionat Casa Construcţiilor, rolul pe care ideologia şi regimurile politice diferite l-au jucat în activitatea acestei instituţii, precum şi elementele fundamentale ale politicii de locuire specifice deceniilor interbelice şi primilor ani de după război.

Contextul istoric este unul care influenţează profund evoluţiile şi activitatea propriu-zisă a Casei Construcţiilor, entitate înfiinţată în 1930, deşi originile sale se regăsesc câţiva ani înainte. Acelaşi context istoric este cel care face bunăoară ca o dată anume – 23 august – să se regăsească ca un laitmotiv în istoria parcelării Vatra Luminoasă, fie şi dacă ne referim la trei momente reper, anume: 23 august 1933- ziua în care arhitectul-şef al Ministerului Muncii-Ioan Dinulescu, şi ministrul Muncii-Dimitrie Ioaniţescu, alături de personalităţi ale administraţiei centrale, participau la ceremonia de punere a pietrei de temelie a primelor locuinţe din Vatra Luminoasă, viitorul cartier destinat muncitorilor şi funcţionarilor construit de Casa Construcţiilor; 23 august 1944 – ziua în care Ion Antonescu, împreună cu o parte din colaboratori, arestaţi câteva ore mai devreme, au fost duşi într-una din casele conspirative ale comuniştilor români de pe strada H, actuala stradă Constantin Tănase din Vatra Luminoasă, unde au fost ţinuţi prizonieri câteva zile; nu în ultimul rând, 23 august 1949, care reprezintă borna temporală a inaugurării, de către ministrul Muncii Lothar Rădăceanu – el însuşi locuitor al zonei încă din 1938 – a blocurilor de locuinţe de pe strada Maior Coravu, ultimele imobile ridicate în Vatra Luminoasă, la 16 ani de la inaugurarea lucrărilor.

Lucrarea ilustrează toate fazele conturării viitorului cartier Vatra Luminoasă şi momentele sale de referinţă, începând cu primele locuinţe, în perioada 1933-1936, tipologia caselor, detaliile de dezvoltare ale zonei, caracteristicile propriu-zise ale noului cartier, fie că este vorba de locuinţe, edificii publice şi spaţii verzi, renunţarea la construcţia de case şi trecerea la construirea de blocuri, beneficiarii respectivelor locuinţe, pe perioade istorice, de la muncitori la funcţionari şi lideri socialişti. O secţiune care merită menţionată, este cea referitoare la ultimii beneficiari de case cu grădină din cartier, în perioada 1944-1946; o listă a lui Lothar Rădăceanu din 12 august 1946 includea, între beneficiarii caselor cu grădină, pe unii socialişti şi comunişti, precum Nicolae Deleanu, Mişa Levin, Alexandru Sencovici (după 1945, secretar al Confederaţiei Generale a Muncii şi adjunct al ministrului Muncii, deci chiar al lui Rădăceanu), Gheorghe Velcescu (viitor responsabil al Secţiei Cadre din Confederaţia Generală a Muncii).

„O lucrare remarcabilă deopotrivă prin rigoare şi acurateţe (cât şi prin condiţiile grafice, cu atât mai importante când sunt ilustrate schiţe, fotografii, planuri) care îmbie cititorul la (re) descoperirea cartierului Vatra Luminoasă.”

Cartea pe care o semnalăm astăzi a primit, în urmă cu două săptămâni, din partea Fundaţiei Culturale Magazin Istoric, premiul „Cristina Ţurlea”.

Andrei Răzvan Voinea, Irina Calotă - Locuinţe pentru muncitori şi funcţionari. Casa Construcţiilor şi parcelarea Vatra Luminoasă (1930-1949). Asociaţia Studio Zona. 247 pag.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici