Sorin Mihai Câmpeanu, la „ÎN SECURITATE”: „România va avea 4,4 miliarde de euro bani europeni de investit în educaţie”

  • Sorin Mihai Câmpeanu, ministrul Educaţiei, a vorbit, la „ÎN SECURITATE”, despre cât de bune sunt rezultatele de la simularea examenului de bacalaureat de anul acesta şi la ce să ne mai aşteptăm.
  • Sorin Mihai Câmpeanu a explicat atât în ce condiţii se vor menţine şcolile deschise, cât şi care sunt pierderile şi câştigurile din educaţia în timp de pandemie.
  • Ministrul Educaţiei a prezentat priorităţile Ministerului sub presiunea transformării digitale a educaţiei, însă a arătat şi adevărata faţă a problemei plagiatelor.
427 afişări
Imaginea articolului Sorin Mihai Câmpeanu, la „ÎN SECURITATE”: „România va avea 4,4 miliarde de euro bani europeni de investit în educaţie”

Emisiunea „ÎN SECURITATE”, cu Bogdan Nicolae

Prezentăm principalele declaraţii ale lui Sorin Mihai Câmpeanu, ministrul Educaţiei, joi seara seara, la „ÎN SECURITATE”, alături de Bogdan Nicolae, la Aleph News: 

Simulările la Bacalaureat au rezultate bune

Sorin Mihai Câmpeanu: În condiţiile în care au fost - şi nu puţine - acuze cum că aceste subiecte au fost prea grele, rezultatele sunt deja mai bune decât anii 2016, 2017, 2018, puţin sub anii 2019, dar mai bune decât în ceilalţi ani. Vedeţi 38, 38, 39, iar acum avem 40,7%, deci sunt bune. În al doilea rând, fără să vorbim de o coborâre a gradului de dificultate. Doi: nu putem vorbi, aceasta este o altă surpriză plăcută, nici măcar de o prezenţă scăzută, pentru că în prima zi, la Limba şi literatura română, am avut o prezenţă de 113.000 elevi ai claselor terminale. Mai apoi, la proba obligatorie profilului am avut 109.000, iar la proba la alegere 106.000. Mult peste 100.000, mult peste aşteptări.


Învăţământul românesc, total nepregătit pentru evaluări online

Sorin Mihai Câmpeanu: Vorbim despre predarea online, care începe cu obţinerea consimţământului, iar ca orice proces didactic trebuie să se termine cu partea de evaluare. Pentru partea de evaluare/examinare suntem total nepregătiţi. Fie şi pentru simplul fapt că nu avem platforme dedicate, securizate, care să asigure relevanţa evaluării. Relevanţa acestor examene poate fi realizată numai şi numai, în momentul actual - sigur lucrurile trebuie să se schimbe - dar, în momentul actual, relevanţa poate fi asigurată exclusiv prin prezenţă fizică. Este, de altfel, o cerere a elevilor, a profesorilor, a părinţilor, pentru asigurarea relevanţei, să avem examene cu prezenţă fizică şi, de asemenea, pentru predictibilitate este de dorit să se deruleze la datele stabilite, respectiv evaluarea naţională să înceapă pe data de 22 iunie şi examenul de bacalaureat pe data de 28 iunie.


Avem printre cele mai reduse perioade de activitate didactică

Sorin Mihai Câmpeanu: Eu susţin această solicitare şi cunoscând situaţia din mai multe sisteme de educaţie sunt de acord că suntem printre cei cu cele mai reduse perioade de activitate didactică, de şcoală, şi acest lucru ar trebui crescut. Însă, în pofida numărului mare de semnatari ai acestei solicitări, onest vă spun că va exista o opoziţie foarte mare, dar trebuie să luăm în serios această variantă.

Ministrul Educaţiei nu vede schimbări spectaculoase după rezultatele slabe la evaluările PISA

Sorin Mihai Câmpeanu: În primul rând, educaţia nu este doar cel mai mare sistem public din orice ţară, ci este şi cel mai inerţial. Măsurile adoptate corect pot fi văzute după un ciclu de 8 – 12 ani. Niciodată nu pot fi vizibile de la o lună la alta, nici măcar de la un an la altul. De aceea, mă tem că schimbări spectaculoase nu pot fi.

E nevoie de predare interdisciplinară pentru a creşte nivelul alfabetismului funcţional

Sorin Mihai Câmpeanu: Zilele trecute a fost publicată rezoluţia consiliului pentru cadrul strategic al educaţiei 2030, în care România figurează cu o ţintă de 15% rată de analfabetism funcţional, competenţe de bază. 15% de la aproape 45%. Este un obiectiv destul de ambiţios. Explicaţia este una destul de simplă: sistemul din România a avut predarea disciplinară, în care fiecare cadru didactic, fiecare disciplină cu specificul ei, fără interacţiuni între discipline, de exemplu fizică, chimie, biologie, matematică. Ori, testele PISA vin şi verifică tocmai această capacitate a tinerilor de 15 ani de a rezolva probleme reale de viaţă, care nu ţin strict de o anumită disciplină. Trebuie o abordare interdisciplinară. Fără să facem o predare interdisciplinară, rezultatele nu vor fi îmbunătăţite spectaculos.

Schimbarea planului cadru la liceu se amână cu un an

Sorin Mihai Câmpeanu: Am observat că planurile cadru de liceu – lista disciplinelor şi numărul alocat săptămânal fiecărei discipline – au beneficiat de o critică foarte puternică, ele fiind lansate în dezbatere la începutul lunii ianuarie, a acestui an. Am primit peste 1.000 de propuneri de modificare, unele dintre ele fondate, altele mai puţin fondate, dar oricum propuneri de modificare. Am constatat că există o mare nemulţumire pentru aceste planuri cadru de liceu, care sunt baza învăţământului liceal. Nu le-au mai recunoscut nici măcar cei care le-au elaborat sau cei care le-au validat. Am zis mai bine luăm o pauză, ne luăm un timp de gândire, chiar dacă aceasta presupune pierderi, iarăşi facem managementul pierderilor. Unde pierzi mai puţin. Decât să validezi acum, să iei o decizie greşită pe care să fii obligat să mergi cel puţin patru ani, mai bine luăm o pauză de un an, ne gândim, vedem şi care este rolul digitalizării, pentru că vrând, nevrând, ne place, nu ne place, după ce se va fi încheiat această pandemie, digitalizarea va fi mult mai prezentă în orice sistem de educaţie, şi, în urma consultărilor să avem, începând de anul viitor, nişte planuri cadru adecvate.

Avem grave probleme de echitate, la nivel cronic

Sorin Mihai Câmpeanu: O Românie educată ar trebui să fie o Românie în care sistemul de educaţie este echitabil, pentru că dincolo de problemele de performanţă, care sunt vizibile, dar, oricum, nu atât de grave precum cele din echitate, acolo este punctul nevralgic. Nu o spun eu, o spune OECD. România va putea să-şi atingă obiectivele de dezvoltare socio-economică doar atunci când va reuşi să ridice nivelul de educaţie al tuturor. Deci avem grave probleme de echitate, la nivel cronic, iar această criză a scos în evidenţă şi a amplificat aceste inechităţi, din păcate. Oricâte eforturi s-au făcut pentru a controla aceste inechităţi, ele s-au agravat. O Românie educată trebuie să asigure un acces echitabil. O Românie educată trebuie să pună acent pe performanţă. O Românie educată trebuie să ţină seama de cerinţele angajatorilor, de cerinţele societăţii”.

România va avea 4,4 miliarde de euro de investit în educaţie

Sorin Mihai Câmpeanu: Resursele constă într-un corp profesoral care, slavă Domnului, încă dă dovadă de competenţă. Nu competenţa corpului profesoral ne-a lipsit, ci sigur ne-a lipsit coerenţa. Deci coerenţa e ceea ce a lipsit educaţiei. O altă resursă este generată de această oportunitate a unui instrument de finanţare pentru un mecanism de redresare şi rezilienţă mult mai flexibil decât am avut până acum, ca mecanismele de utilizare a fondurilor europene. Am început construcţia acestui plan naţional de redresare şi rezilienţă cu un miliard de euro investiţi în educaţie, iar acum suntem la 4,4 miliarde de euro investiţi în educaţie.

Cum vor fi cheltuiţi banii europeni pentru educaţie

Sorin Mihai Câmpeanu:Tocmai de aceea, planul naţional de redresare şi rezilienţă vine în completarea bugetului naţional. Sunt 2 miliarde de euro care vor trebui investiţi în infrastructură, inclusiv în partea de dotări, de materiale didactice. Sunt 780 de milioane de euro planificaţi pentru investiţii în digitalizarea educaţiei, sunt 630 de milioane destinaţi pentru susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, în cea mai bună formă de organizare a lui, învăţământul dual, sau învăţământul în alternanţă, în ţări francofone, şi, de asemenea, 636 de milioane de euro pentru reducerea abandonului şcolar, pentru că şi acolo, din păcate, avem o poziţie nedorită, cu o rată de abandon de părăsire timpurie a şcolii mult mai mare, unde avem ca obiectiv să coborâm de la 15% la maxim 9% rată de părăsire timpurie a şcolii. Avem şi alte obiective foarte ambiţioase, absolvenţii de învăţământ superior din categoria 30-34 de ani, care acum se găsesc la un nivel de 27% să crească la 45% şi cea mai ambiţioasă este educaţia adulţilor cu vârsta de până la 65 de ani, care în acest moment se găseşte la un nivel de 1,3% să crească până la 47%. Deci sunt probleme pe toate palierele. Sunt probleme cronice, la care s-au adăugat aceste probleme legate de pandemie.

Anul acesta avem un buget de supravieţuire

Sorin Mihai Câmpeanu: Nu investim suficient în educaţie. În acest an, pentru contextul bugetar, contextul economic, este un buget de supravieţuire. Este un buget puţin mai mare în valoare absolută decât bugetul pe anul trecut, fără să mai fim obligaţi să avem unele cheltuieli, dar cu siguranţă nu este suficient. Educaţie fără resurse nu se poate face. Cu siguranţă este nevoie de mult mai mult.

Când se va reveni la şcoală

Sorin Mihai Câmpeanu: Este vorba de patru factori îndepliniţi simultan. Unu: respectarea regulilor în şcoli şi pot să vă spun că în şcoli regulile se respectă cel mai riguros în raport cu orice alte locaţii. Se respectă distanţarea adecvată, se respectă purtarea măştii, aerisirea sălilor de clasă, se respectă toate aceste lucruri, chiar dacă nu perfect, sunt şi abateri, dar se respectă mult mai riguros, o spun cu toată răspunderea şi în cunoştinţă de cauză. Doi: vaccinarea angajaţilor din învăţământ. Aceştia sunt categoria cea mai numeroasă, categoria personală cea mai numeroasă în valoare absolută din perspectiva vaccinării. Ne apropiem de 50%. Aveam ieri 150.000 de persoane vaccinate. Al treilea pilon pe care se poate sprijini o decizie de revenire în şcoli cu prezenţă fizică fără să mai lucrăm pe scenariu verde, galben, roşu, şi toţi elevii să meargă la şcoală cu prezenţă fizică, final de mai, sau în luna iunie, este partea de testare. Şi al patrulea element care ne-ar putea duce la o deschidere a şcolilor este confirmarea ipotezelor epidemiologilor care ne spun că, în luna aprilie, în România, vom atinge un vârf al ratei de infectare şi, după un plafon care să sperăm că nu va fi foarte lung, vom avea un trend descendent. Dacă avem şi acest trend descendent acestea sunt cele patru condiţii care trebuie îndeplinite pentru ca Ministerul Educaţiei să se poată lupta pentru deschiderea şcolilor cu prezenţă fizică, pentru că este un aspect absolut esenţial.

Teste non-invazive pentru elevi

Sorin Mihai Câmpeanu: Am solicitat şi premierul susţine această testare non-invazivă în şcoli. De ce testarea non-invazivă este importantă? Pentru că am văzut că deja începând cu data de 8 februarie au fost distribuite către DSP-uri în toată ţara 1.150.000 de teste, din care au fost utilizate 19.000 de teste, un procent infim, sub 2%. Testarea n-a mers pentru că necesita personal medical pentru testare, personal medical care este deficitar în şcolile româneşti. 18% din şcoli au cabinete medicale şcolare şi nu toate au personal medical. Al doilea neajuns era acela că sunt considerate teste invazive de către părinţi, care trebuie să-şi dea acceptul. Dacă vii cu teste non-invazive nu ai nevoie de personal medical pentru administrare, unele pot fi chiar autoadministrate şi, de aceea, acceptul părinţilor cred că va fi mult mai uşor de obţinut.

Inechităţile din învăţământul online

Sorin Mihai Câmpeanu: Gradul de inechitate este foarte mare. Mâine ar trebui să merg cu directorul unei unităţi de la Comisia Europeană la şcoala din Săcele. Este o şcoală pe care eu am văzut-o în anul 2015. Dacă nu aş fi văzut-o aş fi putut să jur că aşa ceva nu mai există, nu poate să existe nici în România nici în altă parte. Cei care spun că nu există inechitate şi că acele două săptămâni de predat online ar fi însemnat acelaşi lucru pentru elevii din Bucureşti şi pentru cei de la şcoala din Săcele, ca să nu dau mai multe exemple, nu au o reprezentare exactă a situaţiei din ţară. Nişte inechităţi deja existente, le-ai fi accentuat deja şi mai mult. Am recunoscut de fiecare dată că predarea online a generat pierderi, aceste pierderi sunt neuniform distribuite, pe teritoriul ţării, chiar şi la nivelul unei clase. Unii au avut acces mai solid şi alţii mai restrâns.

Doar 50.000 din 230.000 de profesori au urmat cursuri de predare online

Sorin Mihai Câmpeanu: Îndrumarea poate fi făcută de către un profesor care la rândul lui cunoaşte aceste lucruri. Predarea online poate fi făcută de către un profesor care a fost format pentru predarea online. Trimiterea unor prezentări pe Whatsapp, aia nu este predare online. Sunt peste 50.000 de profesori care au participat la webinare, sau la cursuri de formare, dar ei sunt 230.000. Va trebui să avem toţi aceşti profesori pregătiţi. Este o componentă esenţială şi va trebui să găsim şi un sistem de motivare a acestor profesori şi a tinerilor pentru a alege cariera didactică.

Plagiatul este absolut intolerabil

Sorin Mihai Câmpeanu: Printre multe alte probleme cronice, există şi aceste probleme de etică şi integritate. Aceste probleme care, în forma lor cea mai cunoscută de manifestare, plagiatul, sunt absolut intolerabile. Măsurile trebuie să fie clare, trebuie să fie ferme. Pentru asta trebuie luate într-un cadru legal. Chiar dacă supără opinia mea, a fost o abordare cu bune intenţii, dar heirupistă, pe lângă cadrul legal. Avem încă foarte multe lucruri de clarificat în cadrul legal, sunt de acord, dar până le clarificăm trebuie să respectăm cadrul legal. Dacă nu-l respectăm, luăm decizii care sunt corecte, dar mai apoi sunt desfiinţate una după alta în instanţă, pentru că în instanţă se ţine seamă de cadrul legal.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici