BSDA 2024. Marile companii de apărare ale lumii şi-au prezentat produsele în faţa autorităţilor româneşti. Industria de apărare, sub presiunea capacităţii de producţie

Ediţia de anul acesta a expoziţiei internaţionale de apărare BSDA a adus în România numeroase companii din industria de apărare, care şi-au prezentat cele mai noi produse şi propunerile lor pentru România şi armatele altor state, într-un context cu două tăişuri pentru industrie, întrucât, deşi cele două războaie, din Ucraina şi din Israel, accentuează nevoia de înzestrare, şi astfel cresc vânzările pentru companii, acestea se confruntă şi cu o presiune nemaiîntâlnită asupra capacităţii de producţie.

2173 afișări
Imaginea articolului BSDA 2024. Marile companii de apărare ale lumii şi-au prezentat produsele în faţa autorităţilor româneşti. Industria de apărare, sub presiunea capacităţii de producţie

Sursa foto: Forţele Aeriene Române

Avionul F-35 de la LM, vedeta expoziţiei
 
Printre produsele care şi-au făcut marcate prezenţa la Bucureşti s-a numărat şi un avion F-35A produs de compania americană Lockheed Martin. Deşi, iniţial, era plănuită prezenţa unui simulator de F-35 şi a unui model expoziţional, ambele la standul LM, avionul de ultimă generaţie a fost adus în România de Forţele Aeriene ale SUA.
 
Marea atracţie pentru vizitatori a fost chiar acest avion, care putea fi văzut de la distanţă, având bordul acoperit de militarii americani pentru a nu putea fi fotografiat. Macheta avionului, însă, putea fi vizitată îndeaproape, însă şi aceasta avea anumite elemente ale bordului scoase, din cauza „sensibilităţii” prezentării acestora. Însă nu doar avionul a fost vedeta expoziţiei, ci şi instructorul adus de LM, Monessa Balzhiser,  nume de cod „Sirena”. Aceasta are o experienţă de 13 ani pe avioanele F-16, experienţă dobândită în cadrul Forţelor Aeriene ale SUA, şi este, în prezent, trainer pe avioanele F-35 la Baza din Texas.
 
„Sirena” a vorbit pentru MAS despre tranziţia de la avioanele F-16 la F-35, un pas pe care îl vor face şi piloţii români, odată ce MApN va semna contractul cu SUA pentru achiziţia primelor 32 de avioane F-35A de la LM.
 
„Pentru mine, având în vedere experienţa pe care am avut-o pe F-16, a durat doar 7 săptămâni: cinci săptămâni în academie, unde am aflat lucruri despre fiecare componentă a avionului, apoi încă două săptămâni petrecute pe simulator, unde am făcut instrucţie şi am învăţat procedurile urgenţă. Odată ce primeşti acordul pentru acestea, ai şi primul zbor şi, aşa cum am menţionat, F-35 este pilotat doar de o persoană, deci, primul zbor îl faci singur. Odată ce instructorul te verifică, te vede în simulator şi se asigură că ştii tehnicile de care ai nevoie pentru a decola şi a ateriza, poţi să ai primul zbor. Eu am fost calificată pentru a zbura pe F-35 după trei zboruri”, a spus aceasta.
 
„A fost emoţionant”, ne-a spus aceasta despre primul zbor, singură, în F-35.
 
„Am trecut de la entuziasm, la emoţie, la recapitularea tehnicilor. A fost un zbor interesant, cu siguranţă”, a mai adăugat „Sirena”.
 
 Şi pentru piloţii români va fi, poate, un zbor interesant, care ar putea avea loc în următorii ani, în funcţie de momentul semnării contractului. Ce este clar, însă, este că vor avea nevoie de o instrucţie mai lungă decât pilotul american prezent la BSDA, având în vedere că experienţa lor pe F-16 nu este una atât de mare precum a acesteia.
 
 
Programul MLI, miza a patru companii mari prezente la BSDA
 
Alte echipamente militare care au atras atenţia la BSDA au fost ale companiilor General Land Dynamics (ASCOD), Hanwha Aerospace (Redback) şi Rheinmetall (Lynx Kf41), care au prezentat vehiculele pe care le propun României pentru programul de înzestrare a armatei cu vehicule de luptă a infanteriei. Deşi la expoziţie a fost prezentă şi compania BAE Systems, care şi ea se va înscrie în licitaţie, odată ce va fi lansată, cu vehiculele AMPV şi CV90, aceasta nu a adus maşinile la Bucureşti.
 
Pentru a sublinia cooperarea deja existentă cu industria românească de apărare, două dintre aceste companii au prezentat şi platformele deja vândute sau „aproape” vândute României: Piranha 5, de la General Land Dynamics, şi macheta obuzierului autopropulsat K9 Tunet, de la Hanwha Aerospace. Mai multe, însă, despre aceste companii şi despre ce au transmis reprezentanţii acestora cu privire la programul pentru MLI, găsiţi într-un articol dedicat, aici.
 
 
Prezenţă semnificativă a coreenilor la BSDA 2024. K2 Black Panther pentru România?
 
Chiar lângă stand-ul companiei Hanwha Aerospace s-a aflat compania Hyundai Rotem, cu un stand impresionant şi cu un tanc pe măsură. Este vorba despre tancul K2 Black Panther, iar alegerea prezentării acestui produs la Bucureşti nu este una întâmplătoare.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat, în timpul vizitei sale în Coreea de Sud, din aprilie, că România este interesată de tancurile sud-coreene. Mai mult decât atât, săptămâna trecută, în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan, a fost testat acest tanc în prezenţa unor oficiali români, semn că acesta reprezintă o opţiune importantă pentru Armata României.
 
Reamintim că România a anunţat, anul trecut, achiziţia a 54 de tancuri Abrams, de la SUA, motiv pentru care declaraţia lui Tîlvăr din aprilie a fost surprinzătoare pentru mulţi, întrucât indică faptul că MApN doreşte o diversificare a tancurilor pe care le vor folosi militarii români.
 
De altfel, cel mai probabil România vrea să urmeze modelul Poloniei, care a achiziţionat şi achiziţionează atât tancuri Abrams, cât şi K2, însă într-un număr foarte mare, de ordinul sutelor. Polonia va deveni, odată ce va primi toate tancurile comandate, ţara cu cea mai mare flotă de tancuri din Europa. România, cel mai probabil, nu va ajunge la comenzi de  800 de tancuri, însă se poate spune că este un pas spre o viitoare modernizare completă a armatei. Nevoia Armatei Române este, în acest moment, de 300 de tancuri.
 
 
MBDA şi RTX propun rachete României
 
Un program care s-a aflat în atenţia producătorilor de rachete este SHORAD-VSHORAD. Atât compania MBDA, cât şi RTX, cu reprezentanţii cărora am stat de vorbă, şi-au prezentat produsele pe care le propun în cadrul programului.
 
Despre MBDA ştiam deja că propune Mistral şi VL Mica, pentru că MAS a fost invitat de companie, în martie, la fabricile din Franţa, Italia şi Marea Britanie pentru a vedea liniile de producţie ale acestor rachete şi ale altora, propuse pentru alte programe, cum ar fi MARTE-ER, care deja au fost achiziţionate pentru dotarea elicopterelor Airbus H215M ale Forţelor Navale Române. Semnarea acestui contract a fost anunţată chiar joi.
 
Despre programul SHORAD-VSHORAD, însă, Arnaud Rousset, reprezentant al MBDA, a declarat: „Pentru aceste sisteme, oferim două capabilităţi Mistral şi VL (Vertical Launch) Mica. Sistemele sunt interoperabile, dar când propui un sistem pe două niveluri, integrarea oferită de MBDA este completă şi cea mai eficientă pe care o poţi întâlni. Suntem singurii care pot oferi un sistem stratificat. Oricine poate integra două sisteme, însă nu este de ajuns, pentru că trebuie să iei în considerare mai mulţi parametri: ameninţarea, vremea, traiectoria ameninţării etc. Doar când ai cunoştinţele necesare, iar noi le avem pentru că facem atât Mistral, cât şi VL Mica, poţi face o integrare completă. Dacă integrezi două sisteme, două rachete de la două companii diferite, acestea nu vor împărtăşi aceste informaţii”.
 
Am trecut, însă, şi pe la standul companiei RTX, care tocmai a obţinut un contract cu România pentru rachetele AIM-9X Sidewinder Block II, care vor fi integrate pe avioanele multirol F-16 ale Forţelor Aeriene Române. Programul de înzestrare cu aceste rachete include şi pachetul de suport logistic, respectiv capete de ghidare de rezervă, rachete de instruire, instruire personal, asistenţă tehnică, documentaţie tehnică şi servicii de transport.
 
Michael Ellison, director pentru Europa de Est, în cadrul biroului de Requirements and Capabilities, la Raytheon, companie din cadrul RTX, ne-a vorbit despre rachetele aprobate pentru România: „Racheta AIM-9X Sidewinder Block II este cea mai bună rachetă cu rază scurtă de acţiune din lume. Poate fi lansată atât de pe avioanele româneşti, cât şi de la sol, deci dintr-un NASAMS II. Deci, este o rachetă foarte eficientă şi are şi avantajul raportului cost-eficienţă”, a spus acesta.
 
Despre termenul de livrare a rachetelor, Ellison spune că „guvernele din România şi SUA lucrează îndeaproape pentru a face oferta şi pentru a lucra la livrare. Nu pot să comentez prea multe despre livrare, dar sunt convins că acestea cooperează pentru o livrare cât mai rapidă, pentru că România are nevoie de ele pentru F-16”.
 
Întrebat dacă Raytheon simte presiunea capacităţii de producţie şi a livrării în termen cât mai scurt, cauzate de războiul din Ucraina, Ellison a declarat că: „Situaţia globală a adus cu sine o creştere istorică a cererii pentru sistemele noastre de apărare şi facem eforturi să accelerăm procesele de producţie pentru a ne susţine clienţii globali. Avem deja comenzi pentru susţinerea Ucrainei în valoare de 6 miliarde USD, iar alte comenzi în valoare de 2 miliarde USD sunt aşteptate în următorii 2 ani. Producţia rămâne o provocare din cauza impactului pe care îl are lanţul de aprovizionare, mai ales în ceea ce priveşte motoarele de rachete”.
 
„Este mai important ca niciodată să co-producem, co-dezvoltăm şi colaborăm cu ţările şi industriile de apărare aliate pentru a livra apărătorilor noştri cele mai bune capabilităţi. Şi să o facem rapid. Odată ce completăm lanţul internaţional de aprovizionare, reuşim nu numai să avem capacitate exact pentru ce este nevoie, ci şi să avem un proces de dezvoltare mai eficient. Avem o istorie lungă de cooperare transatlantică între Raytheon şi ţările aliate, clienţii noştri din aceste ţări şi baza lor industrială, inclusiv cu România. Colaborăm cu mai mulţi parteneri locali (Aerostar, Romaero şi Electromecanica din cadrul ROMARM) şi continuăm să căutăm noi oportunităţi locale”, a mai spus acesta.
 
„De câţiva ani, ne dorim să participăm la programul de rachete cu rază scurtă de acţiune (n.r. programul SHORAD-VSHORAD) al Guvernului României. Credem că avem cele mai bune soluţii pentru programul SHORAD-VSHORAD, iar această soluţie ar include producerea şi transferul de tehnologie în România, pe piaţa românească, şi crearea de job-uri”,  a spus acesta, făcând referire la sistemul NASAMS, care s-ar încadra cerinţelor MApN pentru acest program. NASAMS include radarul Sentinel, un centru de comandă Fire Distribution Center şi rachete precum AIM9X Sidewinder Block II, AMRAAM şi AMRAAM ER.
 
Pe lângă aceste două companii menţionate, înscrise în cursa rachetelor pentru România mai sunt şi compania Rafael, cu sistemul Spyder, care foloseşte rachete Derby şi Python 5, şi Diehl Defence, cu IRIS-T şi SLM.
 
 
SAAB a prezentat la BSDA bombele GLSD (Gound Launched Small Diameter)
 
Compania SAAB a fost şi ea, bineînţeles, prezentă la BSDA 2024, însă nu cu un stand foarte mare, deşi echipamentele prezentate sunt foarte cunoscute. Vorbim, mai ales, despre arma antitanc Carl-Gustaf, dedicată folosirii în mediul urban, şi achiziţionată de Polonia într-un contract care ajunge la un miliard de dolari. 
Pe lângă aceste arme, Saab a prezentat şi  armele antitanc NLAW şi AT4, sisteme de simulatoare pentru instrucţiile militarilor, sisteme de camuflaj şi un sistem tip senzor de război electronic, numit Sirius Compact, care creşte avertizarea situaţională prin detectarea, clasificarea şi prioritizarea silenţioasă a emisiilor de radar şi a legăturilor de date.
 
Interesantă a fost, însă, şi bomba lansată de la sol, de diametru mic, care este destinată luptelor moderne. Are o rază de acţiune de 150 de km şi oferă armatelor care o folosesc capacitatea de a lovi ţinte cu o acurateţe de un 1 metru, în teritoriul inamicului. Aceasta poate fi integrată pe mai multe platforme, după cum susţin reprezentanţii companiei.
 
I-am întrebat pe cei aflaţi la BSDA ce propun României din echipamentele prezentate, însă aceştia au refuzat să răspundă, deşi ne-au indicat că unele dintre ele sunt expuse la stand.
 
 
Thales a accentuat importanţa sistemelor de comunicaţii protejate de bruiaj
 
Compania Thales a prezentat mai multe produse la expoziţie, însă printre cele mai importante au fost simulatoarele de sisteme navale de management al luptei TACTICOS, radarul naval NS100, sistemul de comunicaţii cloud şi rachetele LMM. Cristian Sfichi, director Thales România, ne-a făcut o scurtă prezentare a produselor, punând în evidenţă şi importanţa acestora în contextul tacticilor folosite în războaiele curente, în special al celui din Ucraina.
 
„Sistemele acestea, cum este TACTICOS, devin din ce în ce mai actuale având în vedere situaţia Mării Negre. După cum ştiţi, fiecare navă militară are un sistem de conducere a luptei, de protecţie şi, în acelaşi timp, de atac.  Sistemul care se ocupă de coordonarea tuturor acţiunilor se numeşte TACTICOS, este un sistem de management al luptei. Este făcut în Ţările de Jos, dar, în România, noi îl personalizăm în funcţie de fiecare navă, pentru diverşi parteneri din Germania, Marea Britanie, Polonia ş.a.”, a spus Cristian Sfichi, director Thales România.
 
„Este un sistem adaptabil, care este implementat deja pe mai mult de 200 de nave, din 25 de ţări”, a spus contraamiralul (r) Anthony Lengerich, care acum lucrează pentru Thales. Sistemul prezentat la stand oferea posibilitatea vizitatorilor de a trece prin mai multe scenarii, care să aibă loc în Marea Neagră.
 
Thales a mai prezentat şi un radar de ultimă generaţie, pe care îl propune şi României: „Este cel mai nou radar naval al nostru, numit NS100. Este o tehnologie pe care o propunem nu doar României;  este instalat în prezent pe mai mult de 10 nave, deşi este de generaţie nouă”.
 
Un sistem interesant, având în vedere capabilităţile de război electronic văzute în Ucraina, este cel de comunicaţii: „Acestea sunt capabilităţile noastre de comandă, control şi comunicaţii. În epoca modernă a războiului, unele elemente sunt absolut esenţiale. Primul element care s-a dovedit esenţial şi în Ucraina, şi pentru care noi propunem soluţii care pot fi implementate rapid, este crearea de reţele de comunicaţii militare 4G, 5G, care creează ca un fel de bulă protejată de bruiaj şi care poate asigura comunicaţiile în sistem securizat. Echipamentele pe care le vedeţi la stand sunt pentru comunicaţii satelitare, care sunt protejate împotriva bruiajului. După cum ştiţi, în momentul de faţă, în zonele de conflict apropiate României, bruiajul joacă un rol esenţial: dacă nu ai comunicaţii  securizate, dacă îţi este bruiat semnalul GPS, îţi pierzi capacitatea de reacţie şi de răspuns. Sistemele de comunicaţii pe care le vedeţi aici sunt o replică a reţelelor de comunicaţii civile, dar au un caracter de rezilienţă mult mai puternic şi un element de criptare esenţial. Noi oferim sisteme scalabile de la cele mai mici, cum sunt, de exemplu, aceste staţii de comunicaţii portabile pentru militari, până la cele mai mari, care să se adapteze situaţiei din teren. Ce vedeţi aici este o tehnologie fantastică, rezultatul a milioane de ore de dezvoltare şi cercetare, pe care colegii din Franţa şi din România, din centrul nostru de inginerie, le desfăşoară în fiecare zi”, a mai spus Sfichi.
 
Rachetele LMM (lighweight multirol missile) sunt numite de Sfichi „cele mai moderne rachete din lume” şi, spune acesta, sunt operaţionale în zone „nu departe de ţara noastră”, referindu-se, probabil, la Ucraina.
 
„Sunt rachete cu rază foarte scurtă folosite pentru apărarea aeriană. Pot viza avioane, elicoptere şi, mai recent, după cum aţi văzut în Ucraina, drone. Sunt dovedite operaţional, în special în Ucraina. Sunt arme foarte eficiente pentru ucraineni”, a spus un alt reprezentant al companiei. „Racheta LMM este ideală pentru neutralizarea mai ales a dronelor care se află la o distanţă de până la 6km”, a continuat acesta. În Ucraina, LMM a fost folosită cu lansarea de la sol, mai precis de pe un lansator portabil, însă racheta poate fi şi lansată din aer.
 
***
 
Ajunsă la cea de-a IX-a ediţie, expoziţia BSDA, desfăşurată pe o suprafaţă de 50.000mp a reunit, în acest an, peste 400 dintre cei mai mari producători globali de tehnică militară, din mai mult de 30 de state membre sau partenere NATO.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici