Comisia Europeană recomandă României să corecteze abaterea de la obiectivele bugetare

Comisia a stabilit că România nu a luat nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019 şi propune adoptarea unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea, informează CE.

1222 afişări
Imaginea articolului Comisia Europeană recomandă României să corecteze abaterea de la obiectivele bugetare

Foto: Pixabay

Comisia Europeană a prezentat miercuri avizele sale privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020 ale statelor membre din zona euro, privind măsurile luate în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere şi a adoptat al patrulea raport privind supravegherea consolidată vizând Grecia

Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri, în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere, vizând Ungaria şi România.

Ea a formulat două recomandări în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative, un instrument care intenţionează să transmită un avertisment în cazul unei abateri semnificative de la cerinţele componentei preventive a pactului. Procedura are, de asemenea, scopul de a ajuta statele membre să revină la situaţia bugetară în care ar fi fost, sau să se apropie de aceasta, dacă abaterea nu s-ar fi produs. Pentru Ungaria, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Ea propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată Ungariei de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu.

Pentru România, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului de Miniştri din iunie 2019. Instituţia propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu.

În recomandarea din 14 iunie 2019, autorităţile europene cereau ca România să prezinte, până la 15 octombrie 2019, un raport referitor la măsurile pe care ţara noastră le-a luat pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% din PIB în 2019 şi 5,1% în 2020. Comisia spunea atunci că nedepăşirea acestor niveluri corespund unei reduceri anuale a cheltuielilor publice de 1% din PIB în 2019 şi 0,75% în 2020, tăieri care, spune executivul comunitar, ar repune România pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar de 3% pe termen mediu.

Raportul ce trebuia prezentat de România Consiliului Uniunii Europene până la 15 octombrie 2019 trebuia să includă "măsuri suficient de detaliate şi anunţate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, precum şi previziuni bugetare detaliate şi actualizate pentru perioada 2019-2020".

Recomandările Comisiei pentru ţara noastră în adresa din 14 iunie 2019:
1. să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5 % în 2019 şi 5,1 % în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1 % din PIB în 2019 şi 0,75 % în 2020, repunând astfel România pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu;
2. să utilizeze orice câştiguri excepţionale pentru reducerea deficitului; măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire durabilă a soldului structural public, într-o manieră favorabilă creşterii;
3. să prezinte Consiliului, până la 15 octombrie 2019, un raport referitor la măsurile pe care le-a luat pentru a da curs prezentei recomandări; raportul ar trebui să includă măsuri suficient de detaliate şi anunţate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, precum şi previziuni bugetare detaliate şi actualizate pentru perioada 2019-2020.

Comisia notează "faptul că nu s-a dat curs recomandărilor anterioare de corectare a abaterilor semnificative constatate şi riscul de depăşire a valorii de referinţă din tratat (n.r. 3% din PIB) din componenta corectivă a PSC impun luarea unor măsuri urgente pentru ca politica fiscală a României să fie repusă pe o traiectorie prudentă".

Totodată, executivul european spune că pentru atingerea obiectivelor bugetare recomandate este "esenţial ca România să adopte şi să pună în aplicare cu stricteţe măsurile necesare şi să monitorizeze îndeaproape evoluţia cheltuielilor curente".

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimau un deficit public de 3,5 % din PIB în 2019 şi de 4,7 % din PIB în 2020, peste limita UE de 3%.

În acelaşi timp, prognozele de la Ministerul de Finanţe anunţate de ministrul Florin Cîţu vorbesc despre un deficit bugetar de peste 4% la finalul acestui an.

Pe de altă parte, din luna iulie a acestui an şi pentru prima dată începând cu 2002, niciun stat membru din zona euro nu face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Este de aşteptat ca ponderea datoriilor în raport cu PIB-ul zonei euro să îşi continue traiectoria descrescătoare din anii recenţi şi să scadă de la aproximativ 86 % în 2019 la aproximativ 85 % în 2020. Aceasta se întâmplă în contextul unei încetiniri a economiei europene şi mondiale.

Vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, responsabil de moneda euro şi de dialogul social, precum şi de stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: „În contextul unor riscuri tot mai mari care grevează perspectivele de creştere economică ale Europei, este încurajator să constatăm că ţări din zona euro, cum ar fi Germania şi Olanda, utilizează marja de manevră bugetară pentru a sprijini investiţiile. Cu toate acestea, ele au posibilitatea de a face mai mult. Pe de altă parte, state membre cu niveluri foarte înalte ale datoriilor – precum Belgia, Franţa, Italia şi Spania – ar trebui să profite de costurile mici ale dobânzilor pentru a-şi reduce datoriile. Aceasta ar trebui să fie prioritatea lor.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarat: „În ultimii cinci ani, actuala Comisie a evaluat cu atenţie proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro. Prin avizele din acest an, ne confirmăm angajamentul de a aplica în mod flexibil şi inteligent normele noastre comune, ţinând cont de realităţile economice din fiecare ţară şi din zona euro în ansamblu. În acest sens, Comisia invită ţările cu datorii mari să aplice politici fiscale prudente, încurajând în acelaşi timp ţările care dispun de o marjă de manevră bugetară să continue să facă investiţii. Această abordare diferenţiată va consolida zona euro.”

Ca urmare a previziunilor economice recente din toamna anului 2019 şi a consultărilor cu statele membre, Comisia a adoptat avizele sale privind proiectele de planuri bugetare ale tuturor ţărilor din zona euro. Ea a constatat că niciun proiect de plan bugetar pentru 2020 nu prezintă vreo nerespectare deosebit de gravă a cerinţelor Pactului de stabilitate şi de creştere. Planurile a nouă state membre respectă Pactul de stabilitate şi de creştere în 2020; două state membre îl respectă în linii mari, iar pentru opt state membre planurile prezintă un risc de nerespectare în cursul anului viitor a Pactului de stabilitate şi de creştere:

S-a constatat că proiectele de planuri bugetare pentru 2020 întocmite de Germania, Irlanda, Grecia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Austria respectă Pactul de stabilitate şi de creştere. S-a constatat că proiectele de planuri bugetare pentru 2020 întocmite de Estonia şi Letonia respectă în linii mari Pactul de stabilitate şi de creştere. Punerea în aplicare a proiectelor de planuri bugetare ar putea avea ca rezultat o oarecare abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu al Letoniei şi de la traiectoria de ajustare în direcţia atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în cazul Estoniei.

Pentru Belgia, Spania, Franţa, Italia, Portugalia, Slovenia, Slovacia şi Finlanda, proiectele de planuri bugetare prezintă un risc de nerespectare a Pactului de stabilitate şi de creştere în 2020. Punerea în aplicare a planurilor acestor state membre ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare în direcţia obiectivelor bugetare respective pe termen mediu. În cazurile Belgiei, Spaniei, Franţei şi Italiei, se preconizează, de asemenea, nerespectarea criteriului de referinţă privind reducerea datoriei.

În ansamblu, între 2019 şi 2020, se estimează că numărul de state membre care îşi vor atinge obiectivele bugetare pe termen mediu sau care le vor depăşi va creşte de la şase la nouă. Comisia estimează că deficitul structural agregat al zonei euro va creşte cu 0,2 % din PIB-ul potenţial în 2020 (la - 1,1 %), ceea ce demonstrează o orientare fiscală în linii mari neutră. Această creştere a soldului structural este determinată în special de politicile fiscale expansioniste preconizate în statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară, în special Ţările de Jos şi, într-o mai mică măsură, Germania (0,6 % şi, respectiv, 0,4 % din PIB-ul potenţial) şi de creşterea preconizată a deficitului structural al Italiei (0,3 % din PIB-ul potenţial). În ansamblu, politicile fiscale continuă să fie insuficient diferenţiate în întreaga zonă euro. Statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară pun în aplicare politici fiscale expansioniste şi ar trebui să fie pregătite să îşi utilizeze în continuare marja de manevră bugetară. Prin contrast, lipsa consolidării în ţările cu probleme de sustenabilitate rămâne un motiv de îngrijorare.

Comisia a adoptat, de asemenea, al patrulea raport privind Grecia în cadrul procesului de supraveghere consolidată care a fost activat după încheierea, în august 2018, a programului de sprijin pentru stabilitate desfăşurat de Mecanismul european de stabilitate. Publicarea raportului survine în urma celei de a patra misiuni post-program desfăşurată în Grecia, între 23 şi 26 septembrie 2019.

Raportul concluzionează că Grecia a pregătit un buget pentru 2020 care îndeplineşte obiectivul de a realiza excedent primar convenit de 3,5 % din PIB într-o manieră favorabilă creşterii economice şi că guvernul a luat, în ansamblu, măsurile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele specifice în materie de reformă pentru jumătatea anului 2019, în contextul avansării unei agende de reforme ample. Desfăşurarea unor acţiuni suplimentare va fi esenţială pentru finalizarea şi, acolo unde este necesar, accelerarea reformelor.

Concluziile acestui raport vor fi discutate în cadrul reuniunii Eurogrupului din 4 decembrie 2019.

Comisia invită Eurogrupul şi Consiliul să discute pachetul anunţat şi să îşi exprime susţinerea cu privire la orientările prezentate astăzi. Comisia va propune în timp util următoarele etape în cadrul semestrului european, incluzând analiza anuală a creşterii pentru 2020, recomandarea privind politica economică a zonei euro, raportul privind mecanismul de alertă şi proiectul de raport comun privind ocuparea forţei de muncă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici