Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare

Rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete, apreciază Consiliul Fiscal.

382 afișări
Imaginea articolului Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare

Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare (Imagine: Shutterstock)

Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.

"La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei", se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.

Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare - legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare (engl. one-off).

Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.

În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.

Atât veniturile cât şi cheltuielile bugetare s-au situat semnificativ sub programul semestrial aferent formei iniţiale a bugetului general consolidat (BGC).

Astfel, veniturile totale ale BGC au fost mai mici cu circa 4,5 miliarde de lei decât suma programată, ajungând la 100,38 miliarde lei, iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 miliarde de lei, situându-se la aproape 103,86 miliarde lei, "astfel încât la nivelul deficitului bugetar exista un impact favorabil (în sensul unui deficit mai mic faţă de ţinta semestrială) de 4,9 miliarde lei".

Cea mai mare contribuţie, în proporţie de peste jumătate, a avut-o subperformanţa în absorbţia de fonduri europene nerambursabile, cererile de rambursare aferente proiectelor finanţate cu fonduri UE post-aderare fiind de 2,71 miliarde lei, mai mici cu 2,8 miliarde de lei comparativ cu sumele programate. Nerealizarea acestor proiecte au antrenat economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei.

Totodată, bugetul a consemnat nerealizări semnificative comparativ cu nivelul programat pentru veniturile fiscale, veniturile din contribuţii sociale şi veniturile nefiscale.

Veniturile fiscale, de 60,88 miliarde lei, au consemnat un minus faţă de programarea semestrială iniţială de circa 954 milioane de lei şi are ca sursă realizarea în proporţie de doar 96,4% a programului de încasări din impozitul de salarii şi venit (care a determinat un minus de venituri de 426 mil. lei), de 94,3% a programului semestrial de venituri din TVA, concretizată într-un minus de încasări de 1,49 miliarde de lei, aferent unei dinamici anuale de doar 1,9% comparativ cu una programată de 8,1%. Totodată, realizarea în proporţie de doar 97,4% a programului de încasări din accize a dus la o scădere de venituri de 301 milioane lei.

"Apreciem că evoluţia nefavorabilă a veniturilor din impozitul pe salarii şi venit reflectă o scădere semnificativă de eficienţă a colectării, existând însă unele semne de revenire a încasărilor în ultima lună a semestrului (la nivelul lunii iunie fluxurile de venituri le-au depăşit pe cele din iunie 2013 cu 8,9%)", precizează Consiliul Fiscal.

Scăderea eficienţei colectării este indicată şi de nerealizarea programului de venituri din TVA, chiar dacă aceasta este explicabilă într-o anumită măsură de execuţia schemei de stingerea în lanţ a obligaţiilor bugetare restante (care a generat venituri de 257,2 mil. lei, faţă de nivelul programat de 425 mil. lei, cu un impact negativ de 168 mil. lei la nivelul încasărilor din TVA), amânarea cu trei luni a majorării accizelor la benzină (a generat un minus de încasări de 164 mil. lei din TVA) şi de nerealizarea substanţială a cheltuielilor de investiţii comparativ cu nivelul programat.

"În măsura în care cheltuielile de investiţii se accelerează în semestrul al doilea astfel încât volumul acestora să conveargă către nivelurile anuale programate, este de aşteptat ca pierderile de venituri din TVA consemnate în primul semestru să fie recuperate într-o anumită măsură în a doua parte a anului", este de părere Consiliul Fiscal.

Evoluţiile nefavorabile la nivelul veniturilor fiscale au fost compensate parţial de încasările mai mari decât cele programate din impozitul pe profit (+261 mil. lei), impozitele şi taxele pe proprietate (+507 mil. lei), determinate de încasările situate mult peste cele estimate iniţial aferente impozitului pe construcţii speciale, din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (+431,5 mil. lei), provenite din încasările peste nivelul programat în sănătate din taxa clawback şi din impozitul pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

La nivelul contribuţiilor sociale, programul de încasări s-a realizat în proporţie de 98,3%, veniturile fiind inferioare celor programate cu circa 478 milioane lei. Ritmul anual de creştere consemnat, de 5,6%, apare drept "consistent" cu creşterea anuală a numărului de salariaţi şi a salariului mediu (0,8%, respectiv 4,95% în perioada ianuarie-mai 2014), însă întrucât baza de raportare, în speţă încasările din semestrul I 2013, continuau să fie afectate de rambursările eşalonate a încasărilor neconstituţionale de CASS din perioada ianuarie 2012-aprilie 2013 înregistrate ca venituri negative, ritmul anual apare drept majorat artificial din perspectiva interpretării economice.

Încasările din venituri nefiscale au reprezentat 94,1% faţă de nivelul programat, fiind mai mici cu 478 milioane de lei. Ministerul Finanţelor Publice explică însă această diferenţă prin încasarea în iulie a unor dividende de la companii de stat programate iniţial în prima jumătate a anului, astfel că nerealizarea veniturilor în primul semestru nu ar trebui să afecteze negativ încasările la nivelul întregului an.

La nivelul cheltuielilor bugetare, toate categoriile de cheltuieli, cu excepţia celor de personal (unde cheltuielile efective au fost mai mari cu 107 mil. lei), au fost sun nivelul programat. Peste jumătate din deviaţia de 9,4 miliarde a cheltuielilor totale faţă de program revine proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, însă o deviaţie majoră a fost înregistrată şi la capitolul cheltuieli de capital, al căror nivel reprezintă doar 69,3% din programul semestrial (-2,13 miliarde lei).

Alte nerealizări, dar de amploare mai mică, au fost consemnate de bunuri şi servicii (96% din program, respectiv -740,3 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (49,2%, respectiv -518 milioane lei), asistenţă socială (98,6%, respectiv -503,7 milioane lei), subvenţii (96,7%, respectiv -110 milioane lei) şi dobânzi (98%, respectiv -131 milioane lei).

"Execuţia bugetară la finele primului semestru al anului curent relevă o nerealizare de circa 1,2 miliarde lei la nivelul veniturilor bugetare, excluzând absorbţia inferioară estimărilor aferentă fondurilor europene, precum şi nerealizarea programului de venituri nefiscale, în condiţiile în care aceasta a fost determinată de decalarea încasării unor dividende în raport cu programarea iniţială. Subperformanţa de la nivelul veniturilor bugetare a fost mai mult decât compensată de economiile semnificative de cheltuieli faţă de nivelul programat, ceea ce s-a concretizat într-un nivel semnificativ mai redus al deficitului bugetar, atât comparativ cu anul anterior, cât şi cu programul semestrial", consideră Consiliul Fiscal.

În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% - propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.

Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviaţie este explicabilă prin diferenţa între execuţia prezumată şi cea efectivă a schemei iniţiale de stingere în lanţ de tip swap a obligaţiilor faţă de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum şi de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviaţii similare şi în al doilea semestru al anului.

În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiţii şi accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenţei către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare şi la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.

Estimările privind contribuţiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul iniţial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.

De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menţionate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere iniţial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.

În acelaşi timp, Consiliul fiscal consideră proiecţiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve faţă de proiecţia veniturilor din fonduri europene şi a celor din impozitul de profit

Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate - 166 milioane lei, Apărarea - 400 milioane lei, Economia - 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia - 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile - 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă - 192 milioane lei, Munca - 42 milioane lei, Cultura - 10 milioane lei.

Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizând că acestea sunt "principalele" instituţii de la care vor fi diminuate fonduri şi că asupra bugetului Preşedinţiei şi al Parlamentului "nu se intervine".

Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

În luna iunie, premierul Ponta anunţa că deficitul bugetar pentru acest an va fi majorat cu suma de 700 de milioane de lei, reprezentând cheltuieli pentru Ministerul Apărării, adăugând că această situaţie a fost negociată de către ministrul Bugetului, Liviu Voinea cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Ministrul Voinea a explicat că rectificarea bugetară este una pozitivă deoarece au fost încasate venituri suplimentare din alte surse faţă de estimări, precum 350 milioane lei din taxa claw-back şi 700 milioane lei din vânzarea de certificate verzi.

El a susţinut totodată că nu au fost tăiate fonduri de la investiţii.

Prima rectificare bugetară va fi aprobată de Guvern într-o şedinţă specială programată pentru vineri, fiind convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, iar a doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie, după noi consultări cu partenerii financiari internaţionali şi pe baza noilor acte normative care vor intra în vigoare.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici