EXCLUSIV: În discuţii cu investitori la hidrocentrala Tarniţa, Guvernul nu poate asigura propria cotă - Mediafax

EXCLUSIV: În discuţii cu investitori la hidrocentrala Tarniţa, Guvernul nu poate asigura propria cotă

Guvernul a început discuţiile cu cinci consorţii de companii chineze pentru construcţia hidrocentralei de la Tarniţa, un proiect datând din perioada lui Nicolae Ceauşescu, dar are mari probleme în a majora cu propria cotă-parte capitalul companiei care va derula proiectul, deşi suma nu este una mare

1110 afişări

Imaginea articolului EXCLUSIV: În discuţii cu investitori la hidrocentrala Tarniţa, Guvernul nu poate asigura propria cotă

EXCLUSIV: În discuţii cu investitori la hidrocentrala Tarniţa, Guvernul nu poate asigura propria cotă (Imagine: Shutterstock)

Conform proiectului, hidrocentrala trebuie realizată în parteneriat public-privat, prin intermediul unei companii mixte în care statul să deţină 51% din acţiuni, iar investitorul să aibă 49% din titluri şi posibilitatea să contribuie numai prin finanţare directă.

Valoarea întregului proiect, gândit pentru prima dată în perioada regimului comunist Nicolae Ceauşescu, este estimată la peste 1,1 miliarde euro, iar Guvernul se străduieşte de mai mulţi ani să înceapă construcţia hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj.

 

Deşi, raportat la valoarea şi beneficiile investiţiei, cota-parte cu care statul român trebuie să participe la capitalul social al companiei de proiect nu este una mare, Guvernul a ajuns într-un blocaj de soluţii care să asigure această finanţare doar prin intermediul companiilor de stat din energie, conform procedurii, neavând la acest moment multe opţiuni.

Compania de proiect, Hidro Tarniţa, a fost înfiinţată în 2013 cu un capital social de 115.000 lei şi doi acţionari, Complexul Energetic Hunedoara şi Electrica, iar capitalul trebuia majorat cu un total de 75,6 milioane lei, prin emiterea de noi acţiuni către Nuclearelectrica, Romgaz şi CE Oltenia (câte 8,9 milioane lei), Hidroelectrica (31,3 milioane lei), CE Hunedoara şi Electrica (câte 8,8 milioane lei), în două etape, până la 30 aprilie (în cuantum de 30%) şi 31 decembrie 2014.

Hotărârile AGA ale Nuclearelectrica şi Complexului Energetic Oltenia de participare la majorarea de capital au fost însă contestate la tribunal de Fondul Proprietatea, în calitate de acţionar minoritar, iar Guvernul a constatat acum, conform unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, că, şi în cazul în care instanţa ar respinge contestaţia, hotărârile respective nu mai produc efecte deoarece nu au fost aplicate, conform procedurii legale, în termen de un an de la data adoptării de către Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA).

Astfel, autorităţile au constatat că nu mai sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Oltenia să mai poată participa la actuala etapă de majorare a capitalului social la Hidro Tarniţa, deoarece, conform legii, hotărârea AGA privind majorarea capitalului produce efecte numai în măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.

La rândul său, fostul Departament pentru Enegie, acţionarul majoritar al Romgaz Mediaş, a decis să amâne "pentru moment", la cererea acţionarilor minoritari, implicarea producătorului de gaze naturale în proiectele de construcţie a hidrocentralei Tarniţa.

În acelaşi timp, Complexul Energetic Hunedoara a vărsat doar o parte din bani, şi anume avansul de 30% până la expirarea perioadei de subscriere, din 30 aprilie 2014, dar nu a mai achitat restul de bani, cu termen până la 31 decembrie 2014, din cauza situaţiei financiare dificile cu care se confruntă, având plăţi restante către buget şi alţi creditori de 368,2 milioane lei.

În aceste condiţii, Guvernul ia în calcul varianta ca CE Hunedoara să fie invitat, prin somaţie, să achite restul de bani, de 6,1 milioane lei, procedură prevăzută de Legea societăţilor comerciale.

Legea 31/1990 privind societăţile comerciale stabileşte că, atunci când acţionarii nu au efectuat în termen plata vărsămintelor pe care le datorează, societatea îi va invita să îşi îndeplinească această obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial şi într-un ziar de largă răspândire.

Guvernul se aşteaptă însă, având în vedere situaţia financiară a CE Hunedoara, ca somaţia să nu aibă efect, astfel că a pregătit şi un scenariu de continuare, în care, după această somaţie, să anuleze, prin Consiliul de Administraţie al Hidro Tarniţa, acţiunile subscrise şi nevărsate de către CE Hunedoara şi să decidă, în aceeaşi şedinţă, emiterea de noi acţiuni în locul celor anulate, care să fie vândute.

"Vânzarea acţiunilor subscrise şi nevărsate ar implica: Realizarea unui raport de evaluare şi situaţia în care adjudecatar al licitaţiei să fie unul din participanţii la procedura de selectare a investitorilor pentru realizarea hidrocentralei, ipoteză de natură să schimbe complet scopul procedurii de selecţie a investitorului, respectiv selectarea unui investitor care să participe la finanţarea şi la implementarea integrală a proiectului de realizare a centralei, alături de acţionariatul român", se arată în document.

La sfârşitul lunii ianuarie, Hidro Tarniţa a anunţat că a primit, la termenul limită, oferte preliminare şi neangajante de la cinci investitori interesaţi de proiect, fără să precizeze însă care sunt aceştia şi spunând doar că lista investitorilor precalificaţi va fi publicată după analizarea documentaţiei depuse, urmând ca ulterior să se intre în următoarea fază a etapei de precalificare, cea de negociere.

Directorul general al companiei de proiect Hidro Tarniţa mai afirma atunci că au fost primite şi scrisori de intenţie din partea unor instituţii financiare internaţionale în vederea finanţării proiectului.

Documentul aflat în posesia MEDIAFAX, redactat în această săptămână, nu face vreo referire la vreo astfel de finanţare, în schimb relevă că investitorii interesaţi de proiect sunt doar companii din China, dintre care una înregistrată în Olanda.

Astfel, potenţialii investitori sunt consorţiile formate din China Huadin Engineering şi Guizhou Wujiang Hydropower Development (ambele companii din China), din Huaneng Lancang River Hydropower şi Hydrolancang International Energy (ambele tot din China), din China Gezhouba Group Company şi Wu Lingpower Corporation (ambele tot din China), din Sinohydro Holding (Hong Kong) şi Power China Huadong Engineering Corporation (China) şi din Hanergy Holding Group (China) şi Hanergy Holding Europe Cooperatief (Olanda).

Acţionarilor existenţi le va fi acordată prima opţiune de cumpărare a noilor acţiuni, dar documentul relevă că, în acest moment, singurul acţionar care ar putea beneficia de această opţiune este Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), înfiinţată prin divizarea parţială a Electrica Bucureşti şi care a preluat participaţia deţinută de Electrica la Hidro Tarniţa.

Practic, compania de proiect Hidro Tarniţa va rămâne în această etapă cu doar doi acţionari, respectic Complexul Energetic Hunedoara şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie.

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie a fost însă înregistrată în Registrul Comerţului în luna mai a anului trecut, după expirarea perioadei de subscriere la majorarea capitalului social al Hidro Tarniţa, astfel că nu a vărsat încă niciun ban.

Prezenţa SAPE nu asigură deloc linişte pentru Guvern, ci dimpotrivă, autorităţile ajungând acum la o nouă concluzie, şi anume că veniturile acesteia au un caracter incert, deoarece societatea nu desfăşoară nicio activitate generatoare de profit, având exclusiv venituri financiare, provenind doar din eventuale dividende corespunzătoare participaţiilor deţinute, şi asta doar dacă adunările generale ale acţionarilor aprobă repartizarea de dividende.

Mai mult, SAPE a preluat de la Electrica obligaţia de reprezentare în trei litigii internaţionale post-privatizare, pentru vânzări de acţiuni la filialele Electrica Oltenia, Muntenia Sud şi Moldova şi a iniţiat ea însăşi la Paris un litigiu internaţional pentru privatizarea Enel Distribuţie Muntenia Sud. Din acest motiv, SAPE va angaja în acest an şi anul viitor cheltuieli semnificative de natură judiciară, pentru plata arbitrilor internaţionali din litigii, onorariile avocaţilor, eventuale cheltuieli judiciare solicitate de părtile adverse în cazul unor decizii arbitrale în acest sens, iar neonorarea acestor cheltuieli ar putea aduce prejudicii nu numai SAPE, cât şi statului român, inclusiv prejudicii de imagine.

În plus, SAPE a încheiat anul trecut cu o pierdere de 15,8 milioane lei, iar pentru acest an a previzionat un profit de doar 30.000 de lei.

Din acest motiv, creşterea cotei de participare a SAPE la Hidro Tamiţa poate fi efectuată având ca sursă de finanţare doar numerarul preluat de la Electrica prin divizare, dar societatea se va afla astfel în incapacitatea de a realiza alte investiţii, care să îi poată aduce beneficii pe termen scurt sau mediu.

"Aceste elemente conduc la concluzia că SAPE nu poate să susţină, ca entitate unică, proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, iar participarea acesteia la proiect produce pierderi societăţii, întrucât la momentul acesta nu pot fi anticipate sau cuantificate eventuale avantaje financiare sau alte beneficii pentru SAPE decurgând din participarea la proiect", este avertismentul din document.

Neavând în prezent alte soluţii şi neputând miza nici pe Hidroelectrica, aflată în insolvenţă, Guvernul va cesiona către SAPE acţiunile nou-emise, "cu asumarea consecinţelor asupra SAPE", şi va încerca, prin ministerele Energiei şi Economiei, să identifice noi potenţiali investitori din rândul companiilor de stat, din domenii adiacente producţiei de electricitate, exemplul indicat în acest sens în document fiind compania Transelectrica.

Această variantă poate fi însă un eşec, având în vedere că presupune ca Transelectrica, cu atribuţii de transportator, să fie implicată într-o companie cu atribuţii de producere a energiei electrice.

În ultimii ani, Guvernul a tot mutat Transelectrica şi Transgaz între diferite ministere, după ce Comisia Europeană a impus României separarea calităţii de acţionar la operatorii economici care desfăşoară activitatea de producere şi furnizare a electricităţii şi gazelor naturale de calitatea de acţionar la operatorii economici de transport ai acestora.

În noiembrie 2013, reprezentanţii Departamentului pentru Energie estimau, optimist, că societatea de proiect care va construi hidrocentrala va fi formată din toţi marii producători de energie detinuţi de stat.

Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar trebui, conform proiectului, să înceapă în prima parte a anului viitor şi să fie încheiate într-un interval de 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare şi peste 4.000 de locuri de muncă.

În luna august, Guvernul a aprobat mai multe facilităţi pentru compania care va opera hidrocentrala de la Tarniţa, respectiv neplata taxei de cogenerare, a achiziţiei de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate în procesul de producţie a electricităţii, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol şi din fondul forestier naţional, ajutoare de stat pentru care trebuie însă obţinut acordul Comisiei Europene.

Proiectul a fost declarat ca fiind de interes strategic naţional şi inclus ca prioritate în programul de guvernare şi strategia energetică a României, hidrocentrala fiind văzută ca furnizor strategic pentru partea de nord-vest a ţării, o zonă cu deficit de generare de energie electrică, dar şi cu aport important în transferul de capacitate către şi dinspre Europa Centrală şi de Vest, România sperând să devină "un hub energetic regional".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
GUVERN ,
TARNIŢA ,
INVESTITORI

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.