Ministerul Finanțelor: Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026. Care e valoarea investițiilor

În perioada ianuarie-septembrie 2025, deficitul bugetar era de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB. Ministerul Finanțelor arată că reducerea deficitului a fost însoțită de creșterea veniturilor bugetare și de diminuarea cheltuielilor ca pondere în produsul intern brut.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,8%

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,07 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 11,8% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 24,4% la 25,4%.

Creșterea a fost susținută atât de veniturile fiscale, în special de încasările din TVA, cât și de fondurile europene.

Încasările nete din TVA au ajuns la 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de anul precedent, evoluție influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.

Veniturile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, în creștere cu 7,8%, în timp ce contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 8,7%, până la 30,13 miliarde de lei, iar cele din impozite și taxe pe proprietate au ajuns la 11,80 miliarde de lei, în creștere cu 29,9%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, cu 39,3% mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

Cheltuielile au ajuns la peste 600 de miliarde de lei

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au însumat 600,59 miliarde de lei, în creștere nominală cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%.

Cheltuielile de personal au fost de 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai mici decât în primele nouă luni din 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția este legată de reducerea unor sporuri și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale din sectorul bugetar.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, în principal pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Acestea reprezintă 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape la nivelul anului trecut.

Investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, față de 82,62 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea este de 25,17 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din valoarea plăților pentru investiții a reprezentat finanțarea proiectelor din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin programele europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR, reprezentând 64,6% din creditele bugetare aprobate și actualizate pentru aceste programe.

Din această sumă, plățile aferente PNRR au fost de 44,63 miliarde de lei, iar cele pentru fondurile europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei.

România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a Planului. Suma include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit notei Ministerului Finanțelor, mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană, și 4,35 miliarde de euro aferente cererii finale de plată nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei Europene pentru ultima cerere este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ministerul avertizează că sumele aferente unor ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR, iar cheltuielile respective vor rămâne în sarcina bugetului național.

Până la 30 septembrie, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor pregătește evaluarea investițiilor pentru rectificare și bugetul din 2027

Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze informațiile privind sumele care urmează să fie încasate din PNRR, cheltuielile deja efectuate, obligațiile de plată și investițiile care trebuie să continue.

Datele vor fi folosite la fundamentarea rectificării bugetare din acest an și a bugetului pentru 2027. Creditele destinate proiectelor PNRR urmează să fie corelate cu tranșele rămase de încasat și cu plățile care mai pot fi realizate până la sfârșitul anului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că investițiile publice trebuie evaluate în funcție de rezultatele obținute, nu doar de valoarea contractelor sau de fondurile anunțate.

Acesta a precizat că România are o țintă de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 și trebuie să continue consolidarea fiscală în 2027. În opinia ministrului, bugetul de anul viitor trebuie să țină cont de obligațiile deja asumate, de investițiile aflate în derulare și de resursele care pot fi efectiv atrase.

Nazare a mai afirmat că obiectivul este finalizarea investițiilor prioritare și evitarea acumulării unor angajamente pe care bugetul nu le poate susține pe termen lung.