OECD avertizează că efectele crizei economice sunt cele mai grave din ultimul secol

Ţările bogate se confruntă cu o relansare economică problematică după scăderile istorice generate de pandemie, care vor lăsa urme mai profunde decât orice recesiune produsă pe timp de pace în ultimul secol, avertizează Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, potrivit Financial Times.

Contrazicând alte prognoze, organizaţia internaţională a comunicat miercuri că, deşi economiile dezvoltate probabil vor avea redresări iniţiale rapide după recesiune, probabil nu vor atinge curând standardele de trai anterioare pandemiei, de la începutul anului 2020.

Estimările OECD prezintă o imagine mai sumbră pentru următorii ani decât prognozele pieţelor financiare internaţionale, care şi-au revenit după scăderile din martie în contextul în care investitorii au perspective mai încurajatoare despre situaţia mondială, notează FT.

Laurence Boone, economist-şef la OECD, a declarat că impactul economic al crizei coronavirusului asupra ratei şomajului, falimentului corporativ şi modificărilor vieţii normale din cauza măsurilor de distanţare socială va fi amplu şi va împiedica relansarea economică normală după recesiune.

"Cei mai mulţi oameni văd o redresare într-un grafic în formă V, dar noi credem că se va opri la jumătatea parcursului. Până la sfârşitul anului 2021, pierderile de venit le vor depăşi pe cele ale oricărei recesiuni anterioare din ultimii peste 100 de ani, cu excepţia perioadelor de război, cu efecte grave şi îndelungate asupra oamenilor, firmelor şi guvernelor", subliniază Laurence Boone.

Dacă va fi evitat al doilea val al epidemiei Covid-19, economia mondială probabil se va contracta cu 12% în prima jumătate a anului 2020, iar până la sfârşitul anului 2021 va fi încă sub nivelul atins la începutul anului 2020, precizează OECD. Daunele economice cumulative care se vor produce până la sfârşitul anului viitor vor fi mai mari cu 6% comparativ cu precedentul raport de prognoză al OECD din noiembrie 2019.

"Când sunt redeschise sectoare care pot funcţiona aproape normal, în mod evident apare o intensificare a activităţilor, dar dat fiind că virusul este prevalent în altă parte ori nu este eradicat în ţările noastre, unele frontiere rămân închise, o parte a mobilităţii va fi obstrucţionată, iar unele sectoare nu pot funcţiona, precum industria divertismentului sau adunările mari de persoane", a explicat Laurence Boone.

Într-un scenariu mai pesimist, OECD avertizează că al doilea val epidemic, în iarnă, ar genera pierderi economice de 10% până la sfârşitul anului viitor comparativ cu prognozele precedente.

Potrivit estimărilor OECD, în 2020 economia mondială se va contracta cu 6%, după care ar urma să aibă o creştere de 5,2% în 2021 - o criză globală mai gravă decât prognoza Fondului Monetar Internaţional (FMI) anunţată în aprilie. FMI estima că economia globală va scădea cu 3% anul acesta şi va avea o creştere de 5,8% în 2021, astfel că pierderile ar fi în mare parte recuperate.

Potrivit OECD, deşi toate economiile avansate au fost afectate de pandemie, probabil vor fi diferenţe substanţiale la nivelul performanţelor în funcţie de cât de bine naţiunile gestionează coronavirusul.

Coreea de Sud, care a aplicat măsuri eficiente în materie de testare, localizare şi izolare a cazurilor de coronavirus, ar urma să înregistreze o scădere economică de doar 1,2% în 2020, urmată de o creştere de 3,1% anul viitor.

În schimb, Marea Britanie va înregistra cea mai amplă scădere economică anul acesta, de 11,5%, urmată de o creştere de 9% în 2021, potrivit OECD.

Scăderea economică a SUA ar urma să fie mai redusă decât cea a zonei euro, nivelul PIB-ului în cele mai puternice zone economice avansate urmând să se diminueze cu 7,3%, respectiv 9,1% anul acesta. Creşterea economică ar urma să fie anul viitor de 4,1% în SUA şi de 6,5% în zona euro.

Laurence Boone a lăudat naţiunile pentru susţinerea generală furnizată prin măsuri fiscale şi monetare în contextul apariţiei pandemiei, dar a subliniat că a venit momentul pentru o abordare "punctuală" şi "flexibilă", prin care oamenii să fie încurajaţi să caute locuri de muncă în noi sectoare, în locul celor care vor dispărea.

"Nu trebuie să repetăm greşeala crizei financiare şi să retragem măsurile fiscale prea devreme", a continuat economistul-şef al OECD. Dar imediat ce perspectivele economice vor mai clare în următorii ani, "va trebui să analizăm datoria (guvernamentală acumulată) şi, mai mult decât orice, progresivitatea sistemelor fiscal şi de asistenţă socială, deoarece criza amplifică diferenţele dintre oameni", a insistat Laurence Boone.

OECD a criticat întreruperea legăturilor comerciale în timpul crizei şi a îndemnat ţările să nu întoarcă spatele globalizării dacă vor să crească prosperitatea cetăţenilor. "Cooperarea mondială pentru găsirea unui tratament şi a unui vaccin împotriva virusului şi reluarea mai amplă a dialogului multilateral vor fi elemente-cheie pentru reducerea dubiilor şi deblocarea impulsului economic", a subliniat Laurence Boone.