Raport Allianz Trade: România va înregistra în 2024 o creştere economică de aproximativ 3%

România va înregistra în 2024 o creştere economică de aproximativ 3%, urmată de 3,5% în 2025, dar în paralel finantele publice vor continua să se deterioreze, devenind un motiv de îngrijorare, cu deficite de circa 5%, arată o analiză a riscului de tară realizată de Allianz Trade.

162 afișări
Imaginea articolului Raport Allianz Trade: România va înregistra în 2024 o creştere economică de aproximativ 3%

Raport Allianz Trade: România va înregistra în 2024 o creştere economică de aproximativ 3%

În ceea ce priveşte inflatia, analiştii prognozează o valoare medie anuală de aproximativ 5,6% în 2024 şi 4% în 2025.

”În ciuda unor consolidări fiscale planificate, se estimează că deficitele anuale vor rămâne ridicate, la aproximativ -5% în 2024-2025. Între timp, raportul dintre datoria publică şi PIB a crescut de la 35% din PIB în 2019 la 47% în 2022 şi se estimează că va ajunge la aproximativ 50% în 2025. Deşi acest lucru pare încă modest în comparaţie cu alte ţări ale Uniunii Europene, dinamica tendinţelor este un motiv de îngrijorare. Şi finanţele externe ale României sunt un alt motiv de îngrijorare, deficitul de cont curent înregistrând o creştere constantă de la -0,3% din PIB în 2014 la -9,3% în 2022, înainte de a o scădere uşoară până la o valoare estimată de -6,5% în 2023”, mentionează

La nivel global, anul 2023 a fost marcat de semne ale rezilienţei în numeroase pieţe, fiind înregistrate îmbunătăţiri în 21 de ţări, care reprezintă aproximativ 19% din PIB-ul mondial, în creştere comparativ cu anul 2022. Clasamentul a luat în calcul diverse pieţe emergente, cu menţiuni speciale pentru China, Africa de Sud, Qatar, Algeria, Maroc, Oman, Bulgaria, Tanzania şi Uruguay, care şi-au demonstrat rezilienţa în faţa şocurilor globale. Perspectivele pentru mai multe economii dezvoltate s-au îmbunătăţit, inclusiv pentru Croaţia (cu o dublă îmbunătăţire în T1 şi T4), Cipru, Grecia, Islanda şi Slovenia. Cu toate acestea, în 2023 au fost observate şi încetininri în patru ţări, în special în Egipt, din cauza unei perspective mai sumbre asupra lichidităţii disponibile şi în Israel, din cauza creşterii riscului politic. În ceea ce priveşte regiunile, Africa a înregistrat cel mai mare număr de îmbunătăţiri (10), urmată de Europa (6).

La rîndul ei, România se remarcă prin diverse puncte forte care contribuie la stabilitatea şi competitivitatea sa. Aderarea la Uniunea Europeană şi relaţiile internaţionale pozitive au consolidat poziţia ţării în peisajul global. De asemenea, sectorul industrial competitiv şi nivelul scăzut al şomajului reflectă poziţia economică solidă a României şi oferă un mediu de afaceri adecvat pentru dezvoltare şi investiţii.

Cu toate acestea, există şi aspecte vulnerabile care necesită atenţie. Instabilitatea guvernului şi lipsa reformelor structurale în sectoarele cheie ale economiei reprezintă provocări semnificative. Finanţele publice slabe, deficitele mari anuale de cont curent şi o acoperire modestă prin intrările nete de Investiţii Străine Directe (ISD), împreună cu o povară semnificativă a datoriei externe, constituie puncte slabe care întăresc complexitatea mediului economic.

România a avut o performanţă puternică în rândul economiilor emergente, deşi perioadele de supraîncălzire economică au provocat uneori îngrijorare. Creşterea medie anuală a PIB-ului real a fost de +3,7% în ultimii 20 de ani, cu mult peste media statelor membre ale UE din Europa Centrală şi de Est. În 2022, activitatea economică a României a continuat să se menţină pe un trend ascendent, datorită cheltuielilor robuste ale consumatorilor, investiţiilor şi cererii externe. Efectele de bază statistică au contribuit, de asemenea, la obţinerea unei creşteri de +4,7% anual. Cu toate acestea, impactul creşterii inflaţiei, creşterea ratelor dobânzilor, diminuarea cererii externe şi deteriorarea încrederii întreprinderilor a avut efect pe deplin în 2023. Deoarece atât cererea internă, cât şi cea externă au încetinit semnificativ, creşterea PIB-ului real este estimată la puţin peste +2%.

Până la finalul anului 2024, analiştii Allianz Trade estimează ca va exista o creşte de aproximativ +3% şi, respectiv, +3,5% în 2025, susţinută de cheltuielile publice şi de investiţii, precum şi de consolidarea cheltuielilor consumatorilor pe fondul creşterii venitului real disponibil, a impactului diminuat al creşterilor anterioare ale ratei dobânzii şi a relaxarii monetare.

În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta va rămâne probabil persistentă pe fondul creşterilor preţurilor alimentelor şi a unei creşteri salariale puternice. Astfel, este de aşteptat ca inflaţia generală să atingă o valoare medie de aproximativ 5,6% în 2024 şi 4% în 2025.

Finanţele publice ale României vor continua să se deterioreze devenind un motiv de îngrijorare.

Acoperirea deficitelor de Investiţii Străine Directe este probabil să rămână sub 50%, deoarece fluxurile de capital către pieţele emergente (mai vulnerabile) vor continua să fie reduse în contextul economiei globale persistente. Mai mult, tendinţa descendentă a raportului dintre datoria externă faţă de PIB, de la 77% din PIB în 2011 la 47% în 2019, s-a inversat. În 2020, acest raport a fost de 57% şi se preconizează că va rămâne peste 50% în următorii ani. Între timp, rezervele valutare ale BNR au crescut din nou de la minimele temporare înregistrate în 2022, cu toate că intervenţiile menţionate în cursul schimburilor valutare generează o anumită volatilitate în nivel.

Cu toate că rămân zone de vulnerabilitate, sondajele anuale ale Indicatorilor de Guvernare la nivel mondial ale Institutului Băncii Mondiale arată un cadrul legal prietenos pentru mediul de afaceri. Sondajul Indexului Libertăţii Economice al Fundaţiei Heritage pentru anul 2023 atribuie României poziţia 53 din peste 180 de economii şi reflectă scoruri ridicate în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, povara fiscală, libertatea comercială şi libertatea de investiţii. Cu toate acestea, rămân vulnerabilităţi în domenii precum eficacitatea judiciară, integritatea guvernamentală şi libertatea financiară.

În Indexul de Sustenabilitate Ambientală, realizat de Allianz Trade, România ocupă locul 40 din 210 economii, reflectând scoruri ridicate pentru consumul de energie şi emisiile de CO2 pe PIB, stres şi vulnerabilitate generală la schimbările climatice. Totuşi, există încă vulnerabilităţi în producţia de energie regenerabilă şi rata de reciclare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici