Statele din estul Europei îşi cresc rezervele de gaze, de teama întreruperii livrărilor din Rusia. Bloomberg: România îşi poate asigura majoritatea necesarului de gaze din producţia internă

România produce o cantitate semnificativă de gaze naturale, iar facilităţile de înmagazinare a gazelor, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pe jumătate pline, relatează Bloomberg.

De altfel, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat recent că autorităţile din Bucureşti sunt pregătite pentru o eventuală criză în alimentarea cu gaze de import, în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, susţinând că stocurile pentru iarnă vor fi de 2,5 miliarde de metri cubi.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Citeşte şi: Ministrul pentru Energie: Gazprom a redus cu 5% exporturile de gaze în România, fără o informare oficială

Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial. Ministrul Nicolescu a declarat pentru MEDIAFAX că producţia de gaze a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi pe zi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de numai 0,5 milioane metri cubi.

Dacă Republica Cehă şi Polonia au suficient spaţiu de înmagazinare a gazelor naturale, Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de doar 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea să ceara guvernului ungar să înmagazineze o cantitate suplimentară de până la 200 de milioane de metri cubi, potrivit ministrului Energiei sârb, Aleksandar Antic.

De asemenea, Slovacia a anunţat că îşi va extinde reţeaua de depozite în următoarele zile pentru a înmagazina cantităţi suplimentare de gaze.

Deşi gradul de dependenţă al ţărilor est-europene de importurile de gaze din Rusia variază de la stat la stat, per total, regiunea se bazează mai mult pe livrările Gazprom decât economiile din vestul Europei.

"Letonia este singura capabilă să supravieţuiască iarna aceasta fără gaze din Rusia. Celelalte ţări din centrul şi estul Europei nu au destulă capacitate de înmagazinare", a declarat Mikhail Korchemkin, analist al East European Gas Analysis.

Bulgaria şi Serbia sunt unele dintre cele mai vulnerabile state în cazul în care Gazprom ar decide sistarea livrărilor, în contextul în care îşi asigură aproape integral necesarul de gaze din Rusia, via Ucraina.

"Bulgaria va avea cel mai mult de suferit în absenţa gazelor care tranzitează Ucraina. Cât despre potenţialele importuri de gaze naturale lichefiate ale Lituaniei şi Poloniei, acestea ar acoperi doar 25%-30% din cantităţile zilnice de gaze ruseşti livrate prin Ucraina", a afirmat Korchemkin.

Rezervele de gaze ale Lituaniei sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de consum până în decembrie, când este preconizată inaugurarea unui nou terminal de gaze naturale lichefiate, a afirmat premierul Algirdas Butkevicius, în timp ce oficialii din Letonia au declarat că stocurile interne sunt suficiente pentru a asigura consumul pentru mai mult de un an.

Pe de altă parte, companiile naţionale de gaze din Slovacia şi Polonia, ţări care la rândul lor exportă gaze către Ucraina de la izbucnirea conflictului cu Rusia, au raportat în ultimele zile scăderi ale cantitatăţilor de gaze livrate de Gazprom.

Livrările de gaze către Austria au fost de asemenea reduse cu 15% joi şi vineri, a declarat purtătorul de cuvânt al companiei OMV, care însă a adăugat că OMV primeşte oricum o cantitate mai mare de gaze decât necesarul, iar depozitele companiei sunt 98% pline.