COMENTARIU Lelia Munteanu: Chipul si asemanarea punct ro

Într-o ţară încropită din vorbe multe, îţi vine să împuşti fiecare cuvânt şi să-L salvezi pe Dumnezeu din nunţile şmecherilor, să-L muţi în siguranţă pe net. Să împuşti fiecare adjectiv, să le vezi leşurile atârnând în colţul gurii ca nişte bale. Să striveşti vocalele ca pe gândaci. Am ieşi din limbajul delirant al cumetriilor de partid, coşmarurile noastre livreşti ar fi mult mai elocvente, scăldate în linişte ca într-o sudoare solemnă. Am căpăta chipul şi asemănarea celor care se comunică unul altuia înţepând literele pe tastatura computerului - un dialog aseptic, dezlegat de toate ipocriziile, fără efuziuni, fără maximalisme. Cel de Sus dă enter şi coboară, cei de jos dau click şi se linkuiesc din mers la mântuire. Liturghiile devin ferestre în care chatuiesc mai mulţi, în acelaşi timp, cu Dumnezeu. "Brb" scrie El, când Îi amorţesc degetele pe tastatură. Be right back - şi "u" aştepţi cu speranţă Parusia.

Mâinile Lui pe tastatură, stârnind semitonuri grave de orgă: 2G2BT, too good to be true.

... În ţara asta ca o paranghelie continuă, n-o să se mai audă decât lăutarii, strigatul darului, tocurile Jimmy Choo pe lespezile de marmură ale instituţiilor statului şi fâşâitul disperat al tastelor - ca un s.y.s. (save your souls).