COMENTARIU Marius Oprea. A început războiul rece din inima Europei, între suveranităţile naţionale şi guvernul de la Bruxelles

Mă îndoiesc de faptul că promovarea ”alternativelor” sexuale ar fi o miză de viaţă şi de moarte pentru oficialii care conduc UE, sau că numai de dragul minorităţilor sexuale au început un adevărat război rece în Europa.

80856 afișări
Imaginea articolului COMENTARIU Marius Oprea. A început războiul rece din inima Europei, între suveranităţile naţionale şi guvernul de la Bruxelles

FOTO: Viktor Orban, premierul Ungariei

Diferendul dintre Ungaria, care se opune introducerii educaţiei LGBTQ în şcoli, căreia i s-au adăugat şi aliaţii săi din grupul de la Vişegrad, are o altă miză, mai profundă: este legat de extinderea puterii comunitare asupra statelor suverane. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană de la Bruxelles vrea puteri extinse. Vrea să devină un ”guvern comunitar”, deasupra celor desemnate de statele suverane.

Răzoiul între politicienii care-şi apără identităţile propriilor ţări şi birocraţii politici ”globalişti” de la Bruxelles s-a intensificat în ultima jumătate de an. Acum, poziţiile s-au conturat, ca şi ”graniţele” între cele două tabere, care opun fostele state comuniste din centru şi est şi ţările din occidentul european – cu nuanţe, în fiecare caz. El are o miză mult mai importantă decît toate pretextele invocate, precum ”chestiunea” LGBTQ pusă pe tapet prin ”raportul Matic”, care prevede extinderea drepturilor minorităţilor sexuale. Faţă de care Ungaria îşi păstrează cu încăpăţînare punctul de vedere.

Susţinut cu ambele mîini de grupul RENEW Europe, condus de Dacian Cioloş, acest ”raport” a pus gaz pe un foc care pînă acum ardea mocnit. Ungaria se menţine pe poziţii, spre exasperarea Bruxelles-ului. Varga Judit, ministrul de Justiţie maghiar, a declarat că ”vom continua să ne protejăm onoarea patriei, să respectăm legea privind protecţia copilului şi să nu permitem lobby-ului LGBTQ să intre în instituţiile noastre publice de învăţămînt!”.

Acum nu mai e vorba doar de homosexuali şi celelalte minorităţi sexuale. Se opun de fapt două viziuni ireconciliabile, din interiorul UE: una ”globalistă”, care doreşte extinderea puterii Bruxelles-lui asupra politicilor din statele naţionale, şi o alta care doreşte conservarea statu-quo-ului Uniunii şi a principiului fundamental al subsidiarităţii. Ceea ce înseamnă respectarea suveranităţii interne a fiecărui stat component şi a dreptului său de a-şi decide propria soartă.

Tranşeele săpate pornind de la pretextul LGBTQ separă treptat şi alte ţări din spaţiul ex-comunist faţă de ideologiile ”corect politic” promovate de Bruxelles, ca un răspuns instinctiv faţă de un tip de politică dirijistă, cu care aceste state erau obişnuite din vremea în care trăiau sub tutela şi controlul Moscovei. Ceea ce prevedea Vladimir Bukovski, şi anume că Uniunea Europeană va tinde să se transforme într-un ”nou URSS”, nu e deloc departe de adevăr.

Comisia Europeană nu se sfieşte să folosească în acest conflict Vest-Est o armă la îndemînă: şantajul economic. Este ceea ce acuză recent grupul europarlamentarilor conservatori şi reformişti, care consideră că Buruxelles-ul ”aplică standarde duble în aprobarea planului de redresare şi rezilienţă”. Comunicatul de ieri, semnat de Ryszard Legutko şi Raffaele Fitto, copreşedinţii grupului Europenilor Conservatori şi Reformişti din Parlamentul European, îl nominalizează direct pe Dacian Cioloş, care solicită ”sancţionarea” ţărilor nesupuse faţă de ”directivele LGBTQ”, acuzîndu-le de nerespectarea ”statului de drept”: ”Domnul Cioloş îşi arogă libertăţi de a împărţi europenii în buni sau răi şi de a acuza guvernele conservatoare alese democratic de intenţii criminale. Credem că decizia finală cu privire la care guverne merită sau nu încrederea cetăţenilor ar trebui să aparţină în continuare cetăţenilor înşişi”. Ei mai spun, răspicat, că ”drepturile LGBTQ” sînt doar un pretext: ”Ajunge cu mantrele false! Este clar că două percepţii complet diferite se ciocnesc aici. Pentru noi, europenii conservatori, tratatele actuale ale UE, precum şi suveranitatea statelor noastre şi a democraţiilor naţionale, sînt măsura tuturor lucrurilor”, susţin conservatoriii europeni.

În tot acest conflict, România tace, prudent – cu excepţia europarlamentarului conservator Cristian Terheş, care s-a alăturat colegilor săi Legutko şi Fitto. Datori vînduţi, pînă peste limitele rezonabile, nu mai avem practic nicio marjă de decizie, în concertul european. Cu atît mai puţin în acest conflict, care presupune coloană vertebrală.

Premierul Cîţu ne-a îngenuncheat, vînzîndu-ne viitorul prin supraîndatorarea ţării, iar ”românul” Dacian Cioloş ne-a şters demult graniţele, tradiţiile şi  suveranitatea, aliniindu-ne în genunchi faţă de orice decizie pe care  o impun ”progresiştii” de la Bruxelles, în avangarda cărora el însuşi se află. Ambii au făcut ca România să nu mai conteze în acest război între suveranitate şi federalizare şi ca soarta ţăriii să se decidă, pînă în viitorul apropiat (adică pînă la alegerile din 2024, cînd avem şansa să ne spunem punctul de vedere), oriunde altundeva decît la Bucureşti.   

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici