COMENTARIU Marius Oprea | Ghinea Ghinionistul şi cele zece pagini de compunere ale lui, de ”redresare şi rezilienţă” pe banii europeni

Sorin Grindeanu are dreptate. Ceea ce a prezentat Cristian Ghinea ca proiectul României pentru redresare şi rezilienţă, şi este încă postat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, este o compunere de zece pagini, un fel de temă de seminar pentru studenţii de la ASE.

1535 afișări
Imaginea articolului COMENTARIU Marius Oprea | Ghinea Ghinionistul şi cele zece pagini de compunere ale lui, de ”redresare şi rezilienţă” pe banii europeni

Dezbaterea asupra PNRR a lipsit, deşi e vorba de un proiect naţional şi nu politic. El ar fi trebuit redactat cu concursul specialiştilor din toate domeniile, pe care nu-i prea găseşti în ministere, indiferent de cît de luminaţi ar fi miniştrii care le conduc (şi nu prea e cazul). Dar numai acestora s-a adresat colegul lor, Cristian Ghinea, ”în două rînduri”, cum a ţinut să precizeze. Prea mult pentru orgoliul său, prea puţin pentru un proiect de o asemenea anvergură.

Ar fi trebuit mobilizaţi cei mai buni ”scriitori” de proiecte europene din ţară, contra cost (că ”muncă voluntară” e un oxmimoron – formă de stil care alătură două cuvinte contrare, de tipul ”foc rece”), cît şi resursele partidelor politice, pentru a se cădea de acord formal asupra drafturilor de proiect de pe fiecare domeniu. Dar nimic din toate acestea nu s-a întîmplat.

Ceea ce a fost dezbatere în viziunea lui Ghinea, după cum arată fostul prim-ministru Grindeanu, citat de Mediafax, ”a însemnat să vină acum mai bine de o lună în faţa unei comisii parlamentare cu 10 pagini de schiţă penibilă (...). S-a făcut şi atunci de râs, cum s-a făcut şi la Bruxelles”. Ghinea n-a putut nici să intre în amănunt, pe marginea ideilor din cele zece pagini de compunere, în care se alocă miliarde unor proiecte denumite frumos: “Cloud guvernamental”, ”România creativă”, “România atractivă”, “ Valul renovării”, “România velo” etc. Dar niciun proiect nu are buget structurat sau explicaţii şi motivaţii precise. La comisie, Ghinea a fost doar ţîfnos şi superior, în stilul său deja cunosocut.

Pentru cei care nu mai ţin minte, aşa era şi în august 2016, cînd era ministru al Fondurilor Europene în guvernul ”tehnocrat” al lui Dacian Cioloş, care între timp şi-a făcut partid din ei, sub umbrela unui fost securist. Pe atunci, Corina Creţu, comisar european (care a ţinut, totuşi, întodeauna partea României) trimitea un semnal privind lipsa proiectelor europene venite din ţară. În comunicatul ei, postat şi pe pagina personală de facebook, atrăgea atenţia că România nu a încasat nicio rambursare de bani de la Bruxelles, pentru cheltuieli în proiectele europene 2014-2020, ea exprimîndu-şi îngrijorarea faţă de această situaţie. O făcea într-un ton politicos şi oferea sfaturi, spre deosebire de Cioloş, fost comisar european pe agricultură, care în 2010 a trimis o scrisoare României, în care dădea un termen de două luni autorităţilor din ţara lui, pentru a-si rezolva problemele legate de fondurile structurale, ameninţînd că, în caz contrar, va dispune blocarea fondurilor UE pentru România.

În 2016, cînd Corina Creţu trăgea acel semnal de alarmă, Cristian Ghinea era ministru al Fondurilor Europene, cum e şi acum. Atunci răspundea în doi peri şi o acuza pe Corina Creţu că pe vremea guvernului Ponta, cînd situaţia a fost aceeaşi, "nu s-a mişcat nimic" pentru finalizarea cadrului instituţional pentru atragerea de fonduri europene, comisarul european pentru politica regională, fostă membru al PSD, nu şi-a exprimat îngrijorarea. Acest stil de a băga politica în toate şi băţul prin gard e prezent şi acum, la discuţiile despre PNNR.

Atunci, ca şi acum, grijile Corinei Creţu sînt justificate. La vremea aceea, s-a dovedit că a avut dreptate: absorbţia fondurilor europene de către guvernul Cioloş, condus deci de un fost comisar european care acuzase tocmai el România de ”lipsa cadrului instituţional” pentru absorbţia banilor europeni a fost, sub coordonarea ministrului Ghinea, ZERO.

Acum Corina Creţu spune din nou, la fel ca în 2016, că e ”sincer îngrijorată”, dar şi sceptică: ”nu există proiecte mature care să accelereze rata de absorbţie a fondurilor reale, care pot fi folosite acum, nu pe hîrtie, nu în viitor. Pentru 2014-2020, la plecarea mea din funcţia de Comisar European, aprobasem toate proiectele considerate mature (în valoare de peste 50 de milioane fiecare) pe care România le-a depus pînă la 1 iulie 2019, însumînd 5,8 miliarde de euro”.

Şi ea se întreabă: ”Este fezabil să sperăm că, în mai puţin de o lună, România va putea depune proiecte de calitate, care să schimbe cu adevărat faţa ţării, proiecte în valoare de aproape opt ori mai mare, decît cele depuse în ultimii şapte ani? Încerc să fiu realistă”.

Şi este. Cu atît mai mult cu cît acela care coordonează ”programele europene” şi trebuie să realizeze atragerea banilor de la UE este acelaşi Ghinea, care-i sărea doamnei Creţu la gît, pe principiul ”taci, că eşti pesedistă”, în vreme ce la ministerul său bătea vîntul, cum a bătut vîntul şi în bugetul României, care n-a văzut atunci niciun euro de la UE. Sper şi eu, precum doamna Creţu, să nu fie decît o coincidenţă, dar mi-e teamă că rămîn cu speranţa. Optimismul prezidenţial al lui Klaus Iohannis nu ţine de cald.

Mult mai bine m-aş simţi să nu-l mai văd pe Ghinea ghinionistul (de-ar fi numai aşa!) în fruntea absorbţiei fondurilor europene şi coordonator al proiectului de redresare şi rezilienţă a României, pe banii UE. Cu el în frunte, mi-e teamă că redresarea şi rezilienţa vor fi zero, ca şi şansele românilor de a evita o criză economică profundă.
 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici