COMENTARIU Valeriu ŞUHAN: Prezident la schimb...

E rău că războiul se uită la noi de foarte aproape.

Asta ne dă fiori reci.

Nu scăpăm de blestemul colosului care ne stă în coastă şi râvneşte la noi, indiferent dacă şi-a tot schimbat numele.

Când erau imperiu nu ne-au lăsat în pace, ne-au tot ocupat, divizat, vândut iar când au devenit primul stat „al muncitorilor şi ţăranilor”, la fel.

Muncitori şi ţărani eram şi noi, dar ei erau „mai egali” ca noi şi ne-au luat cu totul.

Acum, se uită încoace cu aceeaşi lăcomie şi intenţie de a ne anula.

Aud că trupe străine, aliate, e adevărat, se pregătesc pentru a veni la noi, ca să „întărească prezenţa militară aliată”.

Foarte bine, aliaţii de-aia sunt aliaţi, ca să se apere împreună.

Numai că am aflat asta de la Preşedintele Franţei.

Pe mine m-a surprins că n-am aflat-o de la preşedintele nostru, doar avem şi noi unul, nu ?!

Cu atât mai mult cu cât e vorba de o treabă atât de importantă, mă aşteptam ca Preşedintele României să fie cel de la care să aflăm că vin aliaţii.

După anunţul preşedintelui francez, cel român a emis un comunicat prin care saluta „cu căldură” decizia Franţei.

Cu sau fără căldură, rămâne întrebarea de ce preşedintele nostru a cedat întâietatea unui astfel de anunţ, cât se poate de important, celui francez.

Imediat, ministrul nostru de externe, pe post de proptea şi cu limbă mieroasă, a concluzionat că toată treaba „e rezultatul notabil al eforturilor constante ale preşedintelui Iohannis”.

Adică, domne’, staţi aşa că, de fapt, domnul preşedinte Iohannis e artizanul acestui rezultat spectaculos în politica noastră externă.

O aiureală !

De fapt, suntem „pe dinafară” şi vorbim doar dacă suntem întrebaţi.

Oricum, avem prezident la schimb...