Ion Cristoiu: Cum va vota Parlamentul Meu (cu aplauze) revenirea SRI în procesul penal

  • Ion Cristoiu: Printre deciziile istorice luate de CCR în strădania de a reînvia statul de drept în România s-a numărat şi cea din 4 februarie 2020 prin care s-a interzis procurorilor să folosească drept probe în procesele penale a înregistrărilor obţinute de SRI pe mandate de siguranţă naţională.
  • Ion Cristoiu: Decizia CCR a fost o lovitură grea dată Binomului SRI-DNA. De atunci, din februarie 2020, Binomul n-a contenit să se agite pentru revenirea SRI în procesele penale. Numai aşa se explică depunerea în Parlament de către Cătălin Predoiu a unui proiect de modificare a Legii 51/1991 privind Securitatea Naţională.
  • Ion Cristoiu: La 6 decembrie 2020, vor avea loc alegeri parlamentare. Proiectul de lege are drept cameră decizională Senatul. Din câte se vede, din declaraţiile lui Klaus Iohannis, noul Senat va face parte din Parlamentul Meu, care se va dedica şi votării revenirii SRI în procesul penal.
1058 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Cum va vota Parlamentul Meu (cu aplauze) revenirea SRI în procesul penal

Ion Cristoiu: Cum va vota Parlamentul Meu (cu aplauze) revenirea SRI în procesul penal

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că preşedintele Klaus Iohannis pregăteşte revenirea în forţă a Binomului SRI-DNA, proces gîndit în trei direcţii: transformarea CCR într-o cameristă a Puterii, adoptarea legii care să dea posibilitatea SRI de a reveni în forţă în anchetele DNA şi înlocuirea Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului pentru subordonarea politică a instituţiei.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Despre sinistrul an 2015 am mai scris şi am mai vorbit. Binomul SRI-DNA, întruchipat la vremea respectivă de cuplul Florin Coldea - Codruţa Kovesi, a fost pus la lucru de Klaus Iohannis pentru a-i face rost de Guvernul Meu şi mai ales pentru a pustii scena politică de personalităţi autentice astfel încît, în deşertul rezultat, să rămînă doar puietele (nu va fi niciodată pom de-adevăratelea) Klaus Iohannis. Abuzurile au continuat şi în 2016, an stînd sub semnul neuitatei ziceri a deja uitatei Raluca Prună, ministrul Justiţiei în Guvernul Dacian Cioloş, Drepturile omului sînt un moft. Victoria zdrobitoare a PSD în alegerile din 5 decembrie 2016 a făcut ca SRI să se întoarcă în Cazarma luptei pentru Siguranţa naţională, unde îi e locul desemnat de Constituţie. Pe acest fond, încurajată şi de retragerea SRI din viaţa politică şi în general din viaţa socială, CCR a luat cîteva decizii istorice în procesul de revenire treptată a României la democraţia anterioară dictaturii Binomului. Sigur că va avea şi Parlamentul Meu (i-au garantat asta Generalii din Sistemul Instituţiilor de forţă), Klaus Iohannis pregăteşte de pe acum revenirea în forţă a Binomului SRI-DNA. Procesul e gîndit în trei direcţii:

a) În direcţia transformării CCR într-o cameristă a Puterii.

b) În direcţia adoptării unor Legi care să dea posibilitatea SRI de a reveni în forţă în anchetele DNA.

c) În direcţia transformării Avocatului Poporului într-un lustruitor de bocanci al Sistemului prin înlocuirea Renatei Weber cu un gardian al Sistemului.

Printre deciziile istorice luate de CCR în strădania de a reînvia statul de drept în România s-a numărat şi cea din 4 februarie 2020 prin care s-a interzis procurorilor să folosească drept probe în procesele penale a înregistrărilor obţinute de SRI pe mandate de siguranţă naţională. A fost o decizie istorică venită tîrziu, incredibil de tîrziu, dacă ne gîndim la cît de grave erau abuzurile permise de posibilitatea ca înregistrările SRI cu mandat de siguranţă naţională să fie folosite ca probe în procesul penal din alte domenii decît cel de siguranţă naţională.

Codul penal stabileşte cu limpezime infracţiunile la siguranţa naţională. Aceste infracţiuni sînt documentate de SRI care, apoi, sesizează DIICOT. Pentru documentare, sau mai bine zis, pentru culegerea de informaţii acolo unde sînt suspiciuni de infracţiune la siguranţa naţională, SRI poate cere şi poate obţine mandat de interceptare tehnică a unui cetăţean. Orice asemenea mandat implică o limitare masivă a drepturilor omului. Spre deosebire de mandatele de interceptare pentru cazuri de corupţie, cele de siguranţă naţională se obţin uşor. Indiciile pot fi aici mult mai puţin convingătoare decît cele reclamate de obţinerea unui mandat de interceptare pentru corupţie. Profitînd de asta Binomul SRI-DNA a folosit din plin mandatele pe Siguranţă naţională pentru a oferi procurorilor DNA probe în realizarea dosarelor de corupţie. Era normal ca SRI să sesizeze DNA cu existenţa unei infracţiuni de corupţie dacă, interceptînd pe Siguranţă Naţională, descoperea asta. Pe baza acestei sesizări, DNA putea deschide un dosar de corupţie. Da, dar din acel moment interceptările se cereau aprobate de un judecător doar în dosarul de corupţie. Ce făcea însă SRI? Profitînd de ambiguitatea unor prevederi din Codul de procedură penală şi din Legea SRI, Serviciul cerea şi obţinea mandat de siguranţă naţională nu pentru culegerea de informaţii, ci pentru a face rost DNA de probe într-un viitor dosar de corupţie. Consecinţele acestui abuz au fost de o rară gravitate pe multiple planuri:

a) Un mandat obţinut pe Siguranţă naţională era folosit în realitate ca înlocuitor al mandatului pentru corupţie.

b) SRI cheltuia bani, timp şi energie nu pentru apărarea Siguranţei naţionale, ci pentru a ajuta DNA să-şi îndeplinească misiunea de Poliţie Politică.

c) Potrivit statisticilor, în perioada 2009-2018 au fost emise peste 26.000 de mandate de interceptare de siguranţă naţională. Anual 4.000 de cetăţeni au fost lipsiţi de drepturile individuale în numele luptei împotriva terorismului cînd, în realitate, ei erau documentaţi pentru DNA.

Politicieni şi jurnalişti au fost interceptaţi ani întregi fără ca la sfîrşit să li se fi deschis dosare pe siguranţă naţională. Lucru explicabil. Interceptaţi ca posibili trădători, agenţi ai unor puteri străine, complici ai teroriştilor, respectivii erau urmăriţi în realitate doar pentru corupţie. Dacă pe parcursul interceptărilor se iveau probe de corupţie, dosarul era închis pe siguranţă naţională, dar probele erau oferite – mură-n gură – procurorilor DNA.

Decizia CCR a fost o lovitură grea dată Binomului SRI-DNA. De atunci, din februarie 2020, Binomul n-a contenit să se agite pentru revenirea SRI în procesele penale. Numai aşa se explică depunerea în Parlament de către Cătălin Predoiu, ca ministru al Justiţiei, şi de către Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache a unui proiect de Lege prin care Legea 51/1991 privind Securitatea Naţională e modificată astfel încît interceptările pe Siguranţă Naţională să poată fi folosite din nou ca probe în procesul penal. Proiectul a fost depus pe 5 august 2020. El a trecut de Camera Deputaţilor.

Din cîte se vede Proiectul vizează direct instituţia numită SRI.

A zis ceva pînă acum conducerea SRI despre acest proiect care vizează revenirea SRI în procesul penal?

Fireşte că nu.

La 6 decembrie 2020, vor avea loc alegeri parlamentare. Legea are drept cameră decizională Senatul. Din cîte se vede, din declaraţiile lui Klaus Iohannis, noul Senat va face parte din Parlamentul Meu. Care Parlament se va dedica Marilor Reforme.

Printre acestea se află şi votarea de către Senatul Meu, cu aplauze, a revenirii SRI în procesul penal”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici