Ion Cristoiu: De ce nu se scrie şi despre lumea mondenă de pe vremea lui Ceauşescu?

  • Ion Cristoiu: Cătălin Botezatu deschide discuţia şi despre un alt subiect, totalmente străin istoricilor preocupaţi de comunism: Lumea mondenă din anii Ceauşescu. Da, şi în anii respectivi, exista în Bucureşti o lume mondenă, nu prea diferită de cea de azi. Era alcătuită din fii şi fiice de nomenclaturişti, actori, modişti, modiste, balerini.
  • Ion Cristoiu: Din dezbaterea despre Luarea Odessei, reţin intervenţia unei telespectatoare despre cum a fost ea, în 1956, într-o excursie la Odessa. Ghidul – rus, desigur – le-a arătat cu nedisimulată mîndrie catacombele din care ieşeau noaptea, pentru a lovi cotropitorul, legendarii partizani. Cotropitorul însemna însă românul.
  • Ion Cristoiu: Dincolo de noul motiv de mîndrie orgolioasă că satul meu natal are şi el un loc în istorie, mă întreb, uimit: Teoretic, în drumul de la Focşani la Găgeşti ar fi trebuit să traversez linia de fortificaţii. Cum dracu' de n-am văzut nici o cazemată?! Ar trebui să-l sun pe cel cu monografia comunei Boloteşti ca să-l întreb cam pe unde ar fi o asemenea cazemată
8018 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: De ce nu se scrie şi despre lumea mondenă de pe vremea lui Ceauşescu?

„Avertisment

Din cînd în cînd am publicat şi voi publica la rubrica Gîndurile lui Cristoiu însemnările mele din ultimii ani în legătură cu o carte citită, cu un subiect studiat, cu un film sau un serial, cu o emisiune tv sau cu o intervenţie tv. E un fel de jurnal al gîndurilor mele, jurnal care, aşa cum se vede şi din rîndurile de mai jos, stă sub puterea momentului cînd am avut gîndul şi a întîmplării care mi l-a provocat.

1. Aseară, l-am avut invitat în cadrul emisiunii La Taifas cu Ion Cristoiu, pe Cătălin Botezatu. Cunoscutul creator de modă e personajul central al cărţii Monicăi Vlad, Cătălin Botezatu. Trei vieţi. Primul volum poartă titlul Pedeapsa. În studio a fost prezentă şi Monica Vlad.

Mai mult decît interesant dialogul de aseară, cu Cătălin Botezatu.

Ca urmare a unei întrebări despre relaţia sa cu Elena Ceauşescu, Cătălin Botezatu vorbeşte despre lumea modei dinainte de 1989. Deşi dezvăluirile sale sînt tari, menite a deschide perspective originale asupra unui domeniu străin opiniei publice atît pe vremea lui Ceauşescu, cît şi după, nici un ziar, nici un site nu le consemnează. Mă conving încă o dată că presa română nu traversează o criză economică, aşa cum se trăncăneşte pe toate canalele, ci o criză profesională. Hrăniţi cu banii cîrnăţarilor, obţinuţi din afaceri dubioase cu statul, presa băştinaşă s-a lenevit. Ce rost are – îşi şoptesc ziariştii – să mai alergi după ştiri, să stai veşnic la pîndă, cînd oricum banii vin din conturile patronilor?!

Aşadar, despre lumea modei din anii Ceauşescu, în emisiunea de aseară, s-au făcut următoarelor dezvăluiri:

1) Neştiute de românii de rînd, aveau loc la Apaca parade ale modei. Echipa de la Apaca, al cărei membru era şi Cătălin Botezatu, participa frecvent la concursuri internaţionale.

2) Puţine erau vizitele la înalt nivel care să nu aibă în Program o paradă a modei la Apaca.

Dacă veneau şi cei doi preşedinţi, în sală erau doar patru fotolii.

În cele mai multe cazuri, veneau însă doar doamnele.

Cătălin Botezatu deschide discuţia şi despre un alt subiect, totalmente străin istoricilor preocupaţi de comunism:

Lumea mondenă din anii Ceauşescu.

Da, şi în anii respectivi, exista în Bucureşti o lume mondenă, nu prea diferită de cea de azi. Era alcătuită din fii şi fiice de nomenclaturişti, actori, modişti, modiste, balerini. Se întîlneau prin anumite resturante, dar de regulă o făceau prin vilele discrete de la Snagov.

– Iată tema unei posibile cărţi! îi spun Monicăi Vlad, oaspete şi ea al emisiunii.

Nu cred însă că o ziaristă ar putea face faţă unui asemenea subiect. Cred mai degrabă că ar fi de competenţa unui istoric.

Care istoric?!

N.B. Ani mai tîrziu, un alt martor al vremii sale, instrumentistul Dan Herford mi-a vorbit, la un interviu acordat pentru Aleph News, de restaurantele lumii mondene din ceauşism: Athènee Palace şi Doina, unde a cîntat el cu orchestra. Un nou argument că despre perioada comunistă ar trebui să scriem, acum la peste 3 decenii de la Răsturnarea din decembrie 1989, cu o detaşare de istoric al antichităţii.

Păi cine să scrie?

 

2. N-a omorît audienţa emisiunea de aseară. Nici partea dedicată lui Călin Botezatu, nici partea cu Luarea Odessei. Îmi e tot mai limpede că La taifas e un eşec, dar nu-mi pot explica de ce. Poate pentru că telespectatorul refuză formula taifasului, format cum e la şcoala talk-show-urilor cu ba pe-a măti! Poate pentru că emisiunea pare ruptă de isteria actualităţii.

Mă rog!

Din dezbaterea despre Luarea Odessei, reţin intervenţia unei telespectatoare (pe care producătoarea uită s-o treacă pe burtieră) despre cum a fost ea, în 1956, într-o excursie la Odessa. Ghidul – rus, desigur – le-a arătat cu nedisimulată mîndrie catacombele din care ieşeau noaptea, pentru a lovi cotropitorul, legendarii partizani.

Cotropitorul însemna însă românul.

Chiar dacă n-o spun direct, în emisiune, pentru mine e un nou prilej să mă întreb cum arătam noi, românii Mareşalului Antonescu, în cărţile dedicate de ruşi Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

 

3. Sînt pe cale să termin Convorbirile lui Liviu Vălenaş cu Gheorghe Barbul, secretar de Legaţie la Ministerul Afacerilor Străine al Mareşalului Antonescu, ieşite de sub tipar sub titlul:

Mareşalul Ion Antonescu şi frontul secret.

Capitolul Focşani-Nămoloasa-Galaţi, despre legendara linie de fortificaţii în care-şi punea Mareşalul atîtea speranţe, reproduce Harta acestei zone fortificate.

Am abia acum o imagine de ansamblu a zidului de apărare.

Sesizez că două dintre poziţiile fortificate cu cazemate pornesc din apropierea satului Găgeşti:

Una de la Jariştea pînă la Brăila, cealaltă de la Panciu, tot spre Brăila.

Dincolo de noul motiv de mîndrie orgolioasă că satul meu natal are şi el un loc în istorie, mă întreb, uimit:

Teoretic, în drumul de la Focşani la Găgeşti ar fi trebuit să traversez linia de fortificaţii.

Cum dracu' de n-am văzut nici o cazemată?!

Ar trebui să-l sun pe cel cu monografia comunei Boloteşti ca să-l întreb cam pe unde ar fi o asemenea cazemată.

S-o vizitez şi eu!”

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici