Ion Cristoiu, interviu cu Corina Creţu: „Pe 19 iunie va fi Consiliul European, unde sper ca domnul preşedinte Iohannis să prezinte, totuşi, planul de redresare al României"

  • Corina Creţu: Trebuie ca guvernanţii să vină cu explicaţii mai detaliate privind nevoia acestei stări de alertă, şi să demonteze aceste suspiciuni legate de angajări fără concurs, legate de achiziţii
  • Corina Creţu: Nu am văzut vreun medic care să spună că dacă cumva stăm în casă în continuare cu declaraţie dispare coronavirsul. Sau dacă nu mergem la serviciu. Totuşi, şi economia românească trebuie salvată
  • Corina Creţu: Am făcut un proiect-pilot pentru Valea Jiului, am explicat că închiderea minelor nu se poate face de pe o zi pe alta. În ciuda divergenţelor din ţară, am văzut că pe problemele mari, toţi europarlamentarii români suntem solidari
973 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu, interviu cu Corina Creţu: „Pe 19 iunie va fi Consiliul European, unde sper ca domnul preşedinte Iohannis să prezinte, totuşi, planul de redresare al României"

Ion Cristoiu, interviu cu Corina Creţu: „Pe 19 iunie va fi Consiliul European, unde sper ca domnul preşedinte Iohannis să prezinte, totuşi, planul de redresare al României"

Într-un interviu cu jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu, fostul comisar european Corina Creţu face dezvăluiri din culisele politicii de la Bruxelles şi sprijinul pentru România, despre relaţia sa cu guvernanţii de la Bucureşti din timpul mandatului, cu PSD si plecarea din acest partid Redăm un fragament din textul publicat pe cristoiublog.ro:

"Pe parcursul interviului pe care i l-am luat Corinei Creţu la cristoiuTv, marţi, 9 iunie 2020, există un moment pe care simt nevoia să-l explic. Fosta comisar european, vorbind despre vizitele sale în România, simte nevoia să adauge:

„Şi am fost atacată că vreau să fiu «Mămica Naţiunii», că vreau să dau eu sfaturi...”

Înainte de a o contacta pe Corina Creţu în vederea interviului n-am exclus un refuz mai mult sau mai puţin politicos:

Acuzaţia cu Mămica o făcusem eu într-un comentariu pe cristoiublog.ro dedicat criticilor aduse de Corina Creţu, la vremea respectivă, felului în care erau absorbite fondurile europene.

Se putea spune că nu scrisesem de bine despre Corina Creţu în postura de Comisar European, deşi pe vremea cînd activase la Cotroceni îmi exprimasem în mai multe rînduri aprecierea pentru felul în care reuşise să fie o interfaţă între Ion Iliescu şi noi, jurnaliştii care-l atacau 24 din 24 de ore.

Cu toate acestea Corina Creţu a răspuns mai mult decît amabilă invitaţiei mele.

 Pentru mine autenticul politician are stomacul tare în relaţia cu presa. Politicianul mărunt poartă ranchiună jurnaliştilor care-l critică. Dacă are la dispoziţie, precum preşedinţii, bulanul Serviciilor, caută să se răzbune. Dacă n-are, nu-ţi răspunde la salut. Acceptarea unui interviu la cristoiuTv, deşi scrisesem despre ea destul de sever, a fost pentru Corina Creţu o bilă albă în relaţia cu mine. Pe parcursul interviului mi-am dat seama că m-am pripit acuzînd-o de ambiţia implicării în politica noastră internă. Aceasta deoarece interlocutoarea m-a convins că, depăşindu-şi uneori mandatul, a încercat să îmbunătăţească relaţia dintre UE şi Guvernele PSD, conduse practic de Liviu Dragnea. M-a preocupat şi mă preocupă ca istoric al clipei, dar şi ca istoric pur şi simplu, felul în care PSD, beneficiar în decembrie 2016 a celui mai mare scor electoral obţinut de un partid în postdecembrism, a risipit iresponsabil acest capital, sfîrşind prin a pierde în Parlament majoritatea guvernamentală. Aşa se explică insistenţa pusă de mine în interviul cu Tudorel Toader pe politica PSD faţă de Justiţie. Aşa se explică de ce m-am întrebat pe parcursul interviului cu Corina Creţu despre cauzele imaginii dezastruoase de la Bruxelles a lui Liviu Dragnea, a Guvernului României, a PSD. Corina Creţu a explicat în premieră cu exemple convingătoare că din start a fost o greşeală imensă de abordare din partea PSD-ului condus de Liviu Dragnea. Celor spuse de interlocutoare le-a adăuga şi greşeala de a o trata pe Corina Creţu ca pe un duşman. Despre aceasta şi despre altele, în interviul dat de Corina Creţu la cristoiuTv, pe care-l reproducem în variantă scrisă. Titlul şi intertitlurile ne aparţin.

(...)

Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European în care se descurajează prezenţa fizică

Ion Cristoiu: Aţi fost la Bruxelles? Cum arată acum?

Corina Creţu: Am plecat pe 12 martie de la Bruxelles şi nu am mai revenit. Eu sunt acum la Bucureşti, dar am votat tot ce a trebuit să se voteze. Este pentru prima dată în istoria Parlamentului European în care se descurajează prezenţa fizică. Până acum eram sancţionaţi dacă nu eram prezenţi fizic. Primul zbor care a fost validat de Belgia este pe 19 iunie, dar voi pleca cu maşina. Chiar şi aşa, am fost prezentă şi în Comisii, am şi votat toate măsurile care s-au luat cu privire la Coronavirus, printr-un sistem de la distanţă şi şi acum este încurajat acest sistem de la distanţă pentru că în Belgia lucrurile sunt puţin mai grave decât în România. Pe cap de locuitor rata mortalităţii este una dintre cele mai mari şi acolo este acea cultură a azilelor de bătrâni. Oamenii agonisesc o viaţă întreagă pentru a sta acolo la bătrâneţe. Am văzut şi eu, am vizitat câteva azile, seara se adună, joacă Remi, socializează. Iar din păcate această pandemie a făcut ravagii, este ţara unde numărul deceselor este de peste 60% în azilele de bătrâni.

Ion Cristoiu: Deci problema nu este a instituţiilor UE, ci a Belgiei.

Corina Creţu: Problema este a Belgiei. Primul zbor pe care l-a propus TAROM-ul a fost pe 12 iunie, iar Belgia nu a aprobat acest zbor. Dar, bine, noi putem merge şi cu maşina.

Ion Cristoiu: Toţi europarlamentarii români sunt în România?

Corina Creţu: Nu, i-am văzut, de pildă, pe Domnul Pâslaru, pe Domnul Rareş Bogdan, pe Domnul Băsescu. Au mers cu maşina. Eu am zis că voi mai sta. Sunt unii care au rămas la Bruxelles din motive personale, sunt unii care au copii la şcoală acolo, alţii din motive financiare. Fiecare după cum a considerat.

Ion Cristoiu: În ce măsură un Comisar român pe un domeniu serveşte interesele Bruxellesului sau ale României? A fost o discuţie la toţi Comisarii Europeni români. Mulţi au fost suspectaţi că erau ba ai Franţei, ba ai Germaniei, ba ai Bruxellesului şi nu ai României. Adică – pe cinstite – în ce măsură contează pe un domeniu dacă sunteţi româncă, pentru România sau dvs. contaţi pentru Uniunea Europeană? Care e raportul între ţara din care plecaţi şi Bruxelles.

Corina Creţu: Vreau să vă spun că am încercat în toţi aceşti cinci ani în care am fost Comisar European să păstrez echilibrul. Am fost atacată că veneam în ţară foarte des, dar am venit tocmai pentru a avertiza, fiind conştientă că se pierd nişte şanse. Şi am fost atacată că vreau să fiu ”Mămica Naţiunii”, că vreau să dau eu sfaturi...

Ion Cristoiu: Şi eu v-am criticat, nu e nicio problemă. Am înţeles că la mine vă referiţi...

Corina Creţu: Dar vreau să vă spun că în spatele acestor reacţii ale mele a fost o anumită disperare. Vă spun sincer. Am încheiat toate programele operaţionale pentru perioada 2014-2020 în 2015, când era Guvernul Ponta. Şi bineînţeles că m-am zbătut pentru toate statele. Adică, aşa cum am făcut şi cu România, am criticat şi Italia, care întârzia cu adoptarea programelor, mai ales regiunile din Sud: Calabria, Sicilia ş.a.m.d. Îmi dau seama că aceşti bani sunt bani care se pierd, deşi sunt pentru dezvoltarea ţărilor respective. Şi când am văzut că se face 2017-2018, că am făcut atâtea eforturi... practic până în 2017 am făcut tot ce depindea de mine ca şi Comisar. Am fazat foarte multe proiecte. Deci pe perioada mandatului meu am aprobat toate proiectele depuse de România. Dar nu poţi să aprobi ceea ce nu primeşti spre aprobare. Au fost în total 57 de proiecte din care 40 fazate, cele mai multe pentru apa de canalizare. Fazat ce înseamnă? Că dacă nu se terminau în proporţie de 90% până în 2014, statul respectiv trebuia să dea banii înapoi. Şi atunci le-am fazat, pentru a putea fi folosiţi banii în 2014 – 2020. După care, au fost proiecte retrospective – pe care predecesorul meu, Domnul Hahn nu vroia să le aprobe pentru că erau, practic, preluarea creditelor pe care o ţară le are către bănci. Ca să vă dau un exemplu: Autostrada Soarelui – era o autostradă funcţională, dar 350 de milioane EUR încă se plăteau de către statul român către Banca Europeană de Investiţii. Şi atunci eu am întrebat serviciile juridice: ”E ilegal să fie preluate pe fonduri europene?”. Şi mi-au spus că nu, dar e o muncă în plus a serviciilor Comisiei şi tocmai de aceea pe mine mă doare această întrebare a dvs. pentru că eu am fost foarte insistentă şi deja cei de la DG Regio erau exasperaţi. A fost şi o anumită lipsă de politeţe din partea celor din România, care mă anunţau de pe o zi pe alta. Şi eu trebuia să fiu pregătită. Astăzi vorbeam despre laserul de la Măgurele, mâine vorbeam de autostrăzi... Sigur că situaţia altor ţări nu o cunoşteam. Nu e treaba Comisarului European să cunoască fiecare metru de autostradă ş.a.m.d., dar România fiind ţara mea, am văzut harta de mii de ori, m-am gândit ce se poate face, cum se poate face. În Unitatea de România am adus cei mai buni specialişti, am oferit asistenţă tehnică, şi tocmai de aceea mă doare că s-au pierdut aceşti bani. Eu când am plecat la Bruxelles ca şi Comisar, a existat o rată de absorbţie, pentru 2007-2014, de 58% care a ajuns la 95% datorită acestor măsuri pe care le-am luat împreună cu autorităţile române. Iar în iulie 2019, rata de absorbţie pentru cele 36 de miliarde EUR pe care le are România de cheltuit în 2014-2020 era 25%. Acum este de puţin peste 30%. Deci, acum lumea se supără că spun în continuare că nu se absorb fonduri europene. Când criticam PSD-ul, unora le convenea. Dar spun în continuare: ratăm oportunităţi imense, mai ales că avem acum la dispoziţie aproape 70% din 2014-2020, avem de negociat – şi nu ne ajută, politic, faptul că nu avem o absorbţie bună – Bugetul 2020-2027, la care se adaugă aceste sume care sunt vânturate peste tot, Planul de redresare economică. Eu vă spun, riscă să rămână doar pe hârtie dacă nu se face un proiect. Şi Guvernului actual, eu i-am trimis scrisori, acum o lună, în care am spus ”Haideţi să facem un inventar”, adică ce fonduri europene avem, ce strategie există pentru cheltuirea acestor bani, care este planul, lista de proiecte pe sănătate ş.a.m.d. Eu vreau să vă dau un singur exemplu: Planul Juncker. Au fost la dispoziţie 315 miliarde EUR. Ştiţi cât a cheltuit România? 0,008% tocmai pentru că nu erau proiecte. Şi mă rugam pur şi simplu de miniştri să meargă la Banca Europeană de Investiţii să depună proiecte. A depus sectorul privat mai mult decât sectorul public. Nu înţeleg de ce. Cu spitalele regionale iarăşi am intrat în clinci cu guvernul de atunci, şi de fapt de acolo a început ruptura mea totală, mai ales că nu am mai avut comunicare. Eram disperată că se vor pierde bani în 2018, bani europeni. Le-am prezentat ce fac alte ţări, am ieşit public. Nu mă pot face de râs. Am ieşit public şi am spus că am convenit cu Guvernul României, se vor da vouchere în valoare de 2000 EUR pentru fiecare familie nevoiaşă, după care ei s-au certat care unde să meargă: la Ministerul Fondurilor Europene sau la Ministerul Dezvoltării şi acest proiect a fost aruncat în aer. Am fost obligată, în 2018, să schimb Programul Operaţional Regional în sensul că au fost de acord până la urmă să dea o parte din aceşti bani, 150 milioane EUR – care riscau să fie pierduţi, către IMM-uri, plus încă 750 milioane EUR pentru dotarea tuturor judeţelor cu ambulanţe, mai ales macarale pentru situaţii de urgenţă. Dacă, de exemplu, în oraşe izbucnea un incendiu la etajul 4, nu aveau aparate...

 

Pentru noi, apartenenţa la UE e şansa noastră de dezvoltare

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi de ce iată, şi pentru Guvernul acesta şi Guvernul trecut, de ce e o eternă problemă atragerea fondurilor europene? Adică ce nu ştim? Suntem birocraţi, suntem corupţi? Aşa, didactic.

Corina Creţu: Eu cred că este o birocraţie excesivă, chiar astăzi mi-a apărut la amintiri, pe Facebook, exact cu cinci ani în urmă făcusem împreună cu experţi internaţionali un Grup pentru Simplificare. România este una dintre ţările care adaugă foarte multe condiţionalităţi faţă de legislaţia europeană. Ţin minte când a venit prima dată domnul Marius Nica, fost Ministru al Fondurilor Europene şi s-a văzut cu experţii noştri de la DG Regio, a fost absolut şocat de cât de laxe erau regulile.

Ion Cristoiu: Noi suntem cei care impunem condiţii, nu Bruxellesul?

Corina Creţu: Da, foarte multe condiţii. Am vorbit, de pildă, cu Preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj care mi-a spus că pentru o porţiune de autostradă a avut de dat 6000 de pagini şi fiecare trebuia semnată de el. Şi mai este ceva: procesul de achiziţii publice. Stau foarte multe cazuri în justiţie. Cu privire la acest aspect, foarte multe ţări au mers pe varianta ca aceste litigii să fie soluţionate într-un timp foarte scurt şi să fie soluţionate separat, pentru că sunt conştienţi că în şapte ani trebuie făcute investiţiile respective. Însă nici nu poţi să îi negi omului dreptul de a contesta. Dar am avut cazuri în România în care pentru construcţia unui drum, a fost contestată compania câştigătoare şi i s-a dat câştig de cauză tot acestei companii, dar după 6 ani. Şi mai avea la dispoziţie doar câteva luni să facă drumul, deci banii s-au pierdut. În Polonia şi în alte state, aceste litigii durează maximum şase luni, pentru că nu poţi rata şansa la dezvoltare şi construcţie de şcoli, de spitale, de drumuri, doar pentru că două comune sau companii se bat între ele. Vreau să vă spun că, de pildă, doi ani de zile a durat litigiul între două comune de lângă Iaşi, pentru amplasamentul Spitalului Regional din Iaşi. Laserul de la Măgurele, iarăşi: un an de zile a durat acordul de mediu, deci mi se pare că întârzierile sunt foarte mari. Şi e foarte uşor să dai vina pe Bruxelles. Eu înţeleg, pentru că e foarte greu să explici la virgulă în fiecare stat. Dar vedem exemplul Brexit-ului. Se poate scrie şi o carte de manipulare, începând de la faptul că Domnul Farage, din 2007 venea cu tot felul de minciuni. Şi noi, social-democraţii şi popularii ajunsesem la ideea că nu e cazul să ne coborâm la nivelul lui şi să îi dăm replica şi uite aşa s-a rostogolit toată această idee că tot ce venea bun venea de la Londra sau de la ”Lord Mayor” şi tot ce era rău venea de la Bruxelles. România nu se află în situaţia aceasta de lux, pentru că totuşi, Marea Britanie întotdeauna a avut o relaţie mai rece cu UE, a fost mai apropiată de SUA. Pentru noi, apartenenţa la UE e şansa noastră de dezvoltare, deci nu ne putem juca chiar aşa. Eu vă spun foarte sincer că până să merg la Parlamentul European nu am ştiut câte investiţii sunt făcute pe fonduri europene. În România, 65% din investiţii sunt pe fonduri europene. Am fost în campanie la Cluj şi aşa am aflat şi eu, în 2014, că 80% din reţeaua de modernizare a tramvaiului este făcută din fonduri europene. Cine ştie că pentru metroul din Drumul Taberei am aprobat încă din ianuarie 2017, 250 de milioane EUR? La fel şi Berceni-Pipera, Gara de Nord până la IKEA. Dar din păcate nu s-au făcut proiecte. Câmpia Turzii – Tîrgu Mureş, avem acest proiect de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria 1,3 miliarde EUR. Deci trebuie să se vorbească despre aceste lucruri, pentru că oamenii nu ştiu că noi am beneficiat de peste 60 de miliarde EUR la o contribuţie de 15 miliarde EUR.

Ion Cristoiu: Mai este, ici-colo câte un panou.

Corina Creţu: Dar ştiţi că, legat de panouri, în Marea Britanie mulţi primari ştiau foarte bine că doar în ziua inaugurării trebuie să fie acel panou. Şi în Marea Britanie a doua zi le lua jos. Am avut o discuţie despre această temă cu colegul meu, Comisarul pe Cercetare Moedas, care era din Portugalia. Şi s-a dus la Manchester, a rugat serviciile mele să îi dea un briefing, şi a văzut acolo că fondurile europene de la Universitatea din Manchester erau de 250 de milioane EUR şi mi-a zis: ”Corina, nu văd un panou, nu văd nimic! Şi când l-am întrebat pe Rector cine a contribuit la aşa o minunăţie, mi-a spus că a fost Lord Mayor”. În multe locuri se plantează pomi în faţa acestor panouri...

Ion Cristoiu: Spuneţi-mi, de când a plecat Domnul Juncker, v-aţi mai întâlnit cu el? Pe unde e? S-a pensionat?

Corina Creţu: La fel ca oricine cu un rang de fost şef de stat, are dreptul la un cabinet la Bruxelles. Mai vine şi mai pleacă. A stat o perioadă, cât a predat ştafeta noului Preşedinte, Ursula von der Leyen. Are pază, are birou şi posibilitatea de a sta la Bruxelles.

 

Pe domnul Juncker l-am ajutat în foarte multe probleme

Ion Cristoiu: E adevărat că eraţi unul din Comisarii pe care el îi simpatiza?

Corina Creţu: Nu ştiu, sper. Am avut o relaţie profesională foarte bună şi l-am ajutat în foarte multe probleme, în care experţii noştri au putut venit cu soluţii. De pildă, când a fost cazul Greciei, când era să intre în faliment, a fost un schimb de opinii între Vicepreşedinţii Comisiei cu privire la deplasarea în Grecia, pentru că societatea era foarte tulburată. Atunci a fost trimis Domnul Katainen, care era Vicepreşedinte al Comisiei Europene dar care fusese Prim-Ministrul Finlandei, dar era criticat în Grecia pentru că a sprijinit măsurile de austeritate. El şi acum, nemaifiind Comisar, este adeptul condiţionalităţilor pentru foarte multe ţări. Şi atunci, din cauza unei manifestaţii, nu a putut să realizeze vizita oficială. Atunci, Domnul Juncker mi-a spus: ”De acum înainte tu te vei ocupa de Grecia, vii din estul Europei, eşti ortodoxă, femeie şi ai şi bani la dispoziţie”. Am propus schimbarea regulamentelor pentru această situaţie excepţională, practic Grecia nu mai avea nevoie să dea acea parte de cofinanţare şi iată că am reuşit să ajungă la 100% absorbţie a fondurilor europene pentru perioada 2007-2014. Eu nu aveam discuţii cu Domnul Juncker decât în cadrul oficial la Colegiu, miercurea. A fost un singur moment când m-am dus cu demisia pe masă. Pe 2 mai 2018 a fost depusă propunerea de Buget asupra căreia nici acum nu s-a ajuns la o înţelegere pentru 2021 – 2027. Discutasem ceva cu colegul meu Oettinger şi cu ceilalţi colegi, iar între timp, peste weekend, s-a venit cu o idee de a introduce un indicator pentru migraţie, care schimba total arhitectura bugetului. Eu militam pentru a avea ca bază de calcul PIB-ul pe cap de locuitor, aşa-numita ”metodă Berlin”, în baza căreia se calculează alocaţia fiecărei ţări. Introducându-se acest indicator de migraţie, i-am spus Domnului Preşedinte Juncker că eu nu pot să merg să prezint în Parlamentul European o propunere de Buget care este, de fapt, un Robin Hood în sens invers: luăm de la săraci şi dăm la bogaţi. Şi atunci a chemat toate serviciile şi a ajuns, în Parlamentul European, propunerea potrivit căreia România, Bulgaria, Grecia, Spania şi Portugalia aveau sume în plus. Şi aşa am considerat normal, pentru că acesta este scopul, stipulat în Tratat, al politicii regionale: acela de a contribui la reducerea decalajelor. Iar aici mă ajuta, într-adevăr, când aveam probleme cu serviciile, care au o anumită birocraţie, să le schimb cumva mentalitatea.

 Ion Cristoiu: Am văzut că aţi scris pe Facebook, iar se discută cu Schengenul. Mai vedeţi vreo perspectivă ca România să intre în acel spaţiu? Pe cinstite acuma, că nu mai sunteţi Comisar, sunteţi europarlamentar.

Corina Creţu: Comisia pentru Libertăţi Civile din Parlamentul European a propus, dar nu este pentru prima oară. Ştiţi foarte bine, au fost mai multe rezoluţii în Parlamentul European, în care i s-a propus Consiliului European să pună pe ordinea de zi această discuţie. Au fost state, Olanda în principal, care au ameninţat cu dreptul de veto.

Ion Cristoiu: Dar ce are Olanda cu noi? Tot n-am înţeles. E un interes al lor? Adică au ei o problemă dacă intră România? Adică, la noi e o temă cu Olanda. De ce?

Corina Creţu: Eu cred că e nevoie de un dialog mai intens. Eu v-am spus: când am negociat Bugetul, am văzut cât de mult înseamnă o întâlnire şi o discuţie bilaterală. Sunt esenţiale aceste contacte umane. Probabil ar funcţiona dacă Domnul Preşedinte, sau Guvernul României, ar lua la discuţii fiecare ţară, plus ţările care nu sunt în Schengen – pentru că propunerea Parlamentului este pentru România, Bulgaria şi Croaţia. România merită să intre în Schengen, s-a investit atâta.

Ion Cristoiu: Propunerea e foarte bună, aveţi dreptate, contează foarte mult şi relaţiile bilaterale. Ar trebui să se urce în avion Preşedintele şi să stea de vorbă cu cei care se opun. Că poate vor şi ei ceva.

Corina Creţu: Olandezii au şi ei propriul lor electorat. Şi sunt nişte stereotipuri de care trebuie să scăpăm. Ştiţi foarte bine, în foarte multe ţări au fost o problemă muncitorii polonezi, apoi românii ş.a.m.d. Acum, de pildă, s-a scos la iveală această chestiune a muncitorilor sezonieri, faptul că România practic acoperă piaţa alimentară a întregii Europe şi ajută. Să nu uităm de medici: în Franţa sunt 4000 de medici români, în Germania aproape 5000. Gândiţi-vă ce ar fi fost dacă statul român ar fi făcut ceva mai mult să îi păstreze pe aceşti oameni: 10.000 de medici numai în Germania, Franţa, ca să nu mai vorbesc de Italia, Spania, asistenţi medicali atât de necesari. De aceea, mie mi se pare că trebuie să facem mai mult pe plan social, pentru că ideea aceasta de populism - când se vorbeşte despre creşterea salariilor şi a pensiilor – e ipocrită. Şi oamenii au dreptate. Când noi avem salarii şi le spunem pensionarilor că se pot descurca... Eu nu am fost niciodată ruptă de aceste realităţi. Şi văd că toate statele iau aceste măsuri. Spania a introdus pentru un an de zile acest venit minim pentru cei care nu pot ajunge la 500 EUR pe lună. La fel şi Germania, Franţa. Şi sunt resurse. Nu intru în politica internă, dar vreau să reiterez: din 36 de miliarde EUR s-au cheltuit 30% şi nu mai există nicio condiţionalitate, doar să existe proiecte în sănătate, infrastructură. Nu a venit nimeni cu o strategie. De la 1 iunie ni se spune că se va veni cu un plan de relansare economică. Nu există transparenţă. Ce se face cu aceşti bani europeni? A fost acest program pentru tablete, pentru educaţie. Acest program era introdus în programul ”România modernă, România digitală”, a fost prins în Bugetul României, în anul 2019 cu 2 miliarde de lei pentru a se achiziţiona tablete. Apoi a fost scos din Buget în noiembrie 2019, pentru că Bugetul nu era gata, şi apoi nu a mai fost reintrodus, iar acum se cumpără tablete din Rezerva Naţională. Şi foarte mulţi oameni se întreabă: dar de ce, totuşi? Pentru că sunt eligibile pe fonduri europene aceste tablete, din Fondul Social European. De ce nu le iei pe fonduri europene? De aceea se pun şi multe întrebări legate de această stare de urgenţă şi de alertă. Sunt legate şi de transparenţă, pentru că odată ce iei din Fondul de Rezervă e o problemă internă, nu mai trebuie să dai socoteală.

Ion Cristoiu: Am înţeles, ştiu. Dacă iei de acolo, e mult mai multă condiţionalitate. Nu pot să nu vă întreb de afacerea Colin Powell. N-am înţeles niciodată povestea. V-au spart e-mailul.

Corina Creţu: Da, este un mod de a fi atacată. Acest scandal a izbucnit în 2012, când un hacker a spart adresa mea de e-mail. Înţeleg că acelaşi hacker a spart şi adresa Doamnei Hillary Clinton, deci vâna vedete din America. Era vorba despre conversaţii, şi politice, au fost scoase din context câteva pasaje. Aproape toate erau super-oficiale.

Ion Cristoiu: Ce e soţul Dvs., că nu v-am întrebat niciodată?

Corina Creţu: Soţul meu e inginer, a lucrat la IMSAT aici, în România. A fost responsabil pentru Orientul Mijlociu şi – dacă pot să spun aşa – dacă a fost un beneficiu după războiul din Orientul Mijlociu, a fost acela că ei n-au mai avut contracte şi s-a reîntors în ţară. Noi ne cunoşteam deja, el era deja divorţat şi ne-am căsătorit. Eu m-am căsătorit târziu, ştiţi foarte bine, la 45 de ani.

 

Eu am încercat de fiecare dată pe canale nediplomatice să transmit la Bucureşti care e atmosfera la Bruxelles în legătură cu Guvernarea PSD

 

Ion Cristoiu: Intenţionez să lansez o dezbatere despre PSD pe cristoiublog.ro. Încep cu Dvs. Cred că despre acest partid nu s-a discutat, decât ba cu înjurături, ba cu laude. Vreau să văd experiza dvs. şi ca om politic, aţi fost în PSD. Spuneţi-mi şi mie, de ce aţi intrat într-un conflict cu Liviu Dragnea. Nu îl ştiaţi dinainte, pe el?

Corina Creţu: Nu, nu ne-am cunoscut foarte bine. Partidul, ştiţi foarte bine, şi acum îmi reproşează că m-a pus Comisar European. Nu, eu am fost nominalizată de Prim-Ministrul Victor Ponta, din câte am înţeles au fost şi alte propuneri. Dar fiind Vicepreşedinte al Parlamentului European, Domnul Juncker m-a preferat, pentru că avea deja mai mulţi miniştri aleşi şi deja i se reproşa că nu a luat oameni care au trecut prin testul electoral. Eu am intrat în conflict începând de la aceste proiecte şi şanse care s-au pierdut.

Ion Cristoiu: Îl ştiu şi eu pe Liviu Dragnea. L-am cunoscut înainte, după nu l-am mai cunoscut. Dar ca om, înainte de a ajunge şef îl ştiaţi?

Corina Creţu: Nu, n-am fost apropiată, am fost în câteva momente de campanie împreună cu Victor Ponta, care era atunci Prim-Ministru şi mergeam prin campanie. Dar nu am fost în anturajul dânsului. Mie îmi reproşa, pentru că foarte mulţi oameni îi spuneau că eu nu ajut. Am avut o discuţie cu dânsul la un moment dat în care l-am rugat să mă întrebe personal cu privire la fiecare chestiune care i se spune că noi la Comisia Europeană nu ajutăm, pentru că interesul meu e să contribui cu toată expertiza – nu numai a mea, aveam 800 de oameni în DG Regio şi, v-am spus, am consolidat foarte mult Unitatea de România. A fost într-adevăr această plecare, pentru că eu nu m-am mai regăsit absolut deloc. A fost şi momentul 10 august, când PRO România nu era încă formată. Şi atunci eu i-am spus soţului meu că o să încerc să îmi caut un post în instituţiile europene. Pur şi simplu nu mă mai regăseam şi eram absolut exasperată de toate discuţiile, de minciuni... Şi Viorica, Doamna Prim-Ministru, era atât de dezinformată, îmi arăta mie cu degetul că nu aprob podul de la Brăila. Şi am urcat în lift către Domnul Preşedinte Juncker şi i-am spus: ”Viorica, în mod normal tu trebuie să mă informezi pe mine care este stadiul unui pod. Eu nu pot să ştiu toate podurile din 28 de ţări. Ţie ţi se spune că eu nu-l aprob şi nu a venit încă la Comisia Europeană”. Deci atâtea dezinformări, şi bineînţeles că le era uşor să spună tuturor că eu sunt de vină.

Ion Cristoiu: Deci pricina conflictului era faptul că ei vă acuzau – şi Dragnea, şi apoi şi doamna Viorica Dăncilă – că boicotaţi România sau că nu faceţi nimic pentru România.

Corina Creţu: Sau că nu ajut. De aceea, eu în 2018 am scris scrisori. Doar una a ajuns în presă – cred că nişte oameni mai zeloşi din Ministerul Transporturilor au dat scrisoarea către Ministrul Transporturilor – dar eu am trimis către fiecare minister, către Cercetare, către Sănătate, să rămână în memoria instituţională. Din 6 în 6 luni trimiteam care e stadiul, ce am convenit, toate aceste lucruri au fost convenite de România, au fost puse de români în programele operaţionale. Dar nimeni nu a anticipat că din 2015, când s-au semnat aceste programe operaţionale, se vor schimba 8 sau 9 miniştri la Transporturi, 7 miniştri la Sănătate, fiecare cu viziunea lui, programul lui, cu regiunea din care venea. Deci această politizare trebuie să înceteze pentru că pierde România în general şi pierd cetăţenii.

 

 

Colegii mei Comisari, inclusiv cu Domnul Juncker, cu Secretarul General al Comisiei, şi Frans Timmermans, mi-au spus că sunt foarte îngrijoraţi de toate aceste schimbări din justiţie

 

 

 

Ion Cristoiu: Aţi fost acolo, la Bruxelles, în perioada în care s-a creat acea imagine despre PSD-ul lui Dragnea. Care era imaginea? La noi a fost o controversă, mulţi au spus că era o imagine nedreaptă.

Corina Creţu: Dreaptă, nedreaptă, trebuia explicată. Şi vreau să vă spun că a mai fost un moment al rupturii mele atunci când eu am avut un seminar, lângă Bruxelles, în vara anului 2018. Şi atunci Domnul Dragnea nu mi-a răspuns la telefon. Întâmplător, Doamna Firea mă rugase să mă interesez pentru că apăruse în presă o informaţie potrivit căreia Primăria Capitalei urma să fie sancţionată de Comisia Europeană şi era o ştire falsă. Şi în toată această discuţie pe care am avut-o informal cu colegii mei Comisari, inclusiv cu Domnul Juncker, cu Secretarul General al Comisiei, şi Frans Timmermans, mi-au spus că sunt foarte îngrijoraţi de toate aceste schimbări din justiţie şi le era frică de faptul că România nu are capacitatea să ducă Preşedinţia Consiliului UE, ceea ce nu s-a adeverit. Şi atunci a apărut public informaţia. Atunci m-au atacat toţi. Dar venind din partea României, nu e normal să te atenţioneze lumea şi tu mai departe să atenţionezi? Eu am încercat de fiecare dată pe canale nediplomatice să transmit care e atmosfera. A fost o greşeală de comunicare încă de la început. A fost Preşedinţia Malteză, şi eram în Malta, într-un microbuz cu toată lumea, când mi s-a spus că domnul Iordache, care fusese proaspăt numit Ministru al Justiţiei vrea să vină la Bruxelles. Şi atunci m-am întors către Domnul Timmermans şi i-am spus: ”Frans, uite, Ministrul Justiţiei vrea să vină la Bruxelles.” Şi mi-a spus: ”Dar luni suntem la Strasbourg”. A mai stat ce a mai stat şi a zis: ”Nu, luni o să vin la Bruxelles pentru că pentru mine e important să discut cu Ministrul Justiţiei din România”. Duminică seara am aflat, de la Reprezentanţa României că această întâlnire a fost anulată de parte română şi l-am sunat personal pe domnul Iordache şi i-am spus: ”Nu se poate, este Prim-Vicepreşedintele Comisiei Europene, vine special la Bruxelles pentru această întâlnire” şi mi-a zis: ”O să am un alt timp să merg”. Bun, nu m-am mai băgat. Pentru că am vrut să ajut, până la urmă şi pe mine mă puneau la punct cei din Comisie. Îmi spuneau că sunt Comisar pe Politică Regională, nu Ambasadorul României.

Ion Cristoiu: Dar credeţi că în acea imagine care s-a creat era un temei în România? Am avut un interviu şi cu Domnul Tudorel Toader şi spunea că era o preocupare pentru problemele domnului Dragnea. Sau modificările erau corecte, dar ei nu ştiau să explice?

Corina Creţu: Eu nu sunt jurist de profesie, însă cred că atunci când vorbim, de pildă, de drepturi şi obligaţii, avem şi responsabilităţi. Adică m-am confruntat cu această mentalitate care este pe undeva corectă, a statelor net contributoare, care spun că UE nu e, totuşi, un bancomat. Adică trebuie respectate şi nişte reguli. Mi-a fost foarte greu să plec din PSD, după 29 de ani. Mi-e greu să vorbesc urât despre partid.

Ion Cristoiu: N-am spus să vorbiţi urât, ci aş vrea să ne spuneţi care e problema nr. 1 a PSD-ului, acuma? La rece, ca şi cum aţi fi jurnalist.

Corina Creţu: Eu cred că este o problemă a social-democraţiei de factură europeană, care trebuie să îşi găsească glasul în România, şi bineînţeles că fiind membră PRO România, cred că alternativa este aici, pentru că stânga românească a pierdut anii trecuţi foarte mult. Uitaţi-vă numai la rezultatul alegerilor prezidenţiale, este cea mai mare diferenţă între un candidat al dreptei şi unul al stângii din ultimii 30 de ani. Şi printre cauze, am menţionat, dar în sinteză cred că ţin de îndepărtarea Stângii de agenda propriului electorat. Eu în 2014 n-am vorbit decât de pensii, de salarii, educaţie, sănătate, după care s-a schimbat brusc agenda, nu mai conta decât justiţia şi atâta tot. Tocmai de aceea am plecat din PSD, pentru că am considerat că agenda mea de om politic de stânga nu coincidea cu agenda PSD-ului de atunci. În momentul de faţă este nevoie de a ne uni forţele şi a fi solidari, dar nu ştiu în ce formulă, pentru că eu nu negociez. Dar, totuşi, România este o ţară care are o guvernare de dreapta, cu un Preşedinte de dreapta, iar electoratul de stânga nu trebuie să rămână nereprezentat în acest context. Ştiţi foarte bine că PRO România a depus nişte proiecte, mesajele noastre din ultima perioadă se regăsesc în ceea ce vor oamenii, încercăm să îi ajutăm pe cei care au fost afectaţi de această pandemie, ne gândim la ce putem face pentru relansarea economică. Vreau să vă spun că în toată această perioadă ne-am întâlnit Biroul Executiv al PRO România tot timpul. Iar acum, în perspectiva alegerilor locale, am convenit şi cu Victor să încercăm să vedem în ce măsură am putea face online întrevederi sau întâlniri zonale cu cei care vor candida la primării, pentru că capacitatea administrativă este foarte importantă. Oamenii când votează primari ar trebui să nu mai voteze oameni care nu au viziune, care nu au posibilitatea să folosească toate resursele naţionale şi europene. M-aţi întrebat de modelele pe care le-am întâlnit. În viziunea mea, dar suntem departe de acel pas, modelele care funcţionează cel mai bine sunt cel german şi cel francez, acolo noi lucram direct cu regiunile. Banii nu mai treceau prin ministere.

Ion Cristoiu: Da, am văzut, e o preocupare a Dvs., anume o descentralizare pentru absorbţia fondurilor europene.

Corina Creţu: Da, am militat ca în noile regulamente cel puţin 10% din bani să se ducă direct la oraşe, dar nu numai reşedinţă de judeţ, aşa cum era înainte, ci şi oraşe mici şi mijlocii, pentru că eu consider că oamenii de acolo ştiu mai bine care sunt necesităţile locale, am văzut foarte bine în Germania sau în Franţa: se adună şeful de regiune, cu primarii, cu sindicatele, cu profesorii, cu mediul universitar şi se face o strategie, şi ei spun: ”Aceştia sunt banii europeni care ni se cuvin, aceştia sunt banii naţionali, acestea sunt resursele locale. Ce facem în următorii şapte ani?”, iar eu cred că aici trebuie să ajungem. Nu ştiu în ce măsură societatea românească e pregătită, pentru că odată aleşi, unii primari cred că le ştiu pe toate şi că nu mai au nevoie de consultanţi. Tocmai de aceea, eu i-am admirat şi am spus public, pe cei care au reşit. De pildă, Alba-Iulia, sau Oradea. Şi ştiţi de ce aceşti primari au făcut performanţă? Pentru că ştiau că nu au şanse la acel PNDL, care se dădea cu precădere pe criterii politice. Şi atunci şi-au făcut echipe foarte bune pe absorbţia fondurilor europene. Oradea a absorbit aproape de 6 sau 7 ori mai mult decât i se alocase iniţial tocmai pentru că celelalte oraşe reşedinţă de judeţ pierdeau banii.

Ion Cristoiu: Deci o soluţie pentru locale este ca primarii să pună accent pe absorbţie. Se poate absorbi direct de către un municipiu?

Corina Creţu: Da, prin Agenda Urbană existau miliarde de EUR şi unele oraşe nu au reuşit să absoarbă aceşti bani, şi atunci din cota dânşilor, ca să nu se piardă banii, s-a dat altor oraşe. Dar uitaţi-vă la Iaşi cât e de frumos acum centrul. Totul e pe fonduri europene. Sau Turda, ca să vă dau ca exemplu şi un uraş mic: a modernizat acea salină pe fonduri europene, tocmai pentru că primarul de acolo şi-a luat un specialist foarte bun din Ministerul Dezvoltării.

 

 

A fost să fiu Ministru de Externe atunci când era deja USL-ul

 

 

Ion Cristoiu: Domnul Ciolacu a propus-o pe Doamna Firea la prezidenţiale. Domnul Ponta de ce nu vă propune pe Dvs.?

Corina Creţu: Cred că nu mă propune, pentru că ştie că preocuparea mea este aceea de a-mi face bine treaba acolo unde sunt...

Ion Cristoiu: A fost vorba vreun moment, pentru că vă văd într-o funcţie mai mare în România, să fiţi premier, candidat la prezidenţiale?

Corina Creţu: Oficial, singura dată când mi s-a propus ceva, să fiu sinceră, a fost să fiu Ministru de Externe atunci când era deja USL-ul, chiar la început. Şi după o discuţie între Victor Ponta şi Crin Antonescu, au ajuns la soluţia Domnului Marga. A fost singura dată când mi s-a propus ceva oficial, în România. În afară de a fi pe listele europarlamentare. Dar vreau să spun că sunt ataşată de ceea ce fac şi îmi propun să merg în continuare la Parlamentul European, am luat rapoarte importante şi trebuie să fie oameni şi acolo.

Ion Cristoiu: UE, de acolo, de la Bruxelles, are un serviciu secret, cum ar fi la noi SRI? Bănuiesc că există un serviciu care are grijă să nu trădaţi la ruşi sau la chinezi. Există aşa ceva?

Corina Creţu: Din punctul acesta de vedere, sunt convinsă. Dar inclusiv pe securitatea personală, fizică. Primeam şi noi informaţii, dar în primul rând Preşedintele Juncker, fiind Preşedintele Comisiei primeşte informaţii despre Comisari presupun. Dar, în orice caz, nu cred că cineva se duce să fie Comisar şi să nu servească interesele Uniunii Europene.

Ion Cristoiu:: Dar trebuie să vă supravegheze cineva. Aţi beneficiat de bodyguard?

Corina Creţu: La Bruxelles nu aveam, dar am avut într-o vizită la Paris, imediat după atentatele de acolo. Am avut în Grecia, eu atunci am fost foarte surprinsă pentru că grecii sunt foarte prietenoşi şi noi ne-am făcut vacanţele acolo şi aveam tot timpul pază, în toate vizitele. Era considerată o ţară de risc. În Egipt... deci se făcea o estimare a riscurilor care sunt legate de prezenţa unui Comisar European. Dar întotdeauna, practic, ţara respectivă îşi asumă responsabilitatea. De pildă, în Cipru, a venit şi soţul meu şi am rugat să nu mai avem pază, dar a trebuit să dau declaraţie pe proprie răspundere de sâmbătă la prânz când mi-am terminat misiunea până în ultima zi.

Ion Cristoiu: A trebuit să daţi declaraţie...

Corina Creţu: Da, pentru că oamenii aceia îşi pierdeau slujba dacă mie mi se întâmpla ceva.

Ion Cristoiu: Da, am înţeles. Spuneţi-mi, vedeţi o apropiere a PRO România de PSD? Sau o să vă păstraţi independenţa?

Corina Creţu: Au fost multe discuţii între noi şi am văzut că situaţia este cumva diferită de la judeţ la judeţ, sunt foarte multe răni rămase în urmă care trebuie cumva vindecate. V-am spus şi eu, personal, după 29 de ani mi-a fost foarte greu să admit că cei mai mari duşmani au fost din partidul pentru care am muncit o viaţă. Gândiţi-vă, totuşi, că de la 22 de ani până la 51 când am ieşit din PSD am crescut în acest partid. Eu cred că trebuie unită stânga, dar trebuie reformat PSD-ul. Dacă ies la comandă, aşa, să ne atace doar ca să fim atacaţi. În multe judeţe PRO România este considerat un mai mare duşman decât PNL-ul şi foarte mulţi dintre colegii mei, din câte îi văd, merg pe soluţia independenţei faţă de PSD. Avem în multe localităţi oameni tineri, poate că nu au şanse de data aceasta, dar vor creşte. Sunt oameni care n-au mai făcut politică vreodată, dar oameni cu experienţă. Eu cred în acest proiect, PRO România, pentru că nu aş fi intrat altfel. Şi sondajele demonstrează că este un proiect frumos, care creşte frumos. Şi Dvs. puneţi mai mult accentul pe PSD decât pe PNL în discuţia cu mine.

 

Văd în grupul social-democrat de la Bruxelles o schimbare a percepţiei faţă de PSD

Ion Cristoiu: Păi nu, mă interesează pentru că sunt specialist în PSD, în PNL nu mă consider. Adică chiar aş vrea o discuţie, în perspectiva congresului, cu mai mulţi. Dar o discuţie nu aşa, de înjurături, ci cu foşti oameni sau lideri ca Dvs. care să ne spună ce-i cu PSD-ul ăsta. Trebuie să-şi schimbe numele? Care e problema lui?

Corina Creţu: Sinceră să fiu, eu colaborez foarte bine – şi în Parlamentul European facem parte din acelaşi grup politic, votăm împreună. S-a creat această chestiune care nu e lipsită de fundament. Şi eu de la Bruxelles am văzut: ce s-a întâmplat cu spitalele regionale, parteneriatul public-privat. De unde această idee pentru autostrăzi şi spitale, când puteai avea deja foarte multe lucruri făcute şi inaugurate. Deci s-au trenat, a fost o chestiune atât de personalizată, doar ca să nu fie Corina Creţu, de parcă eu aş fi fost un pericol pentru partid. Să fim oameni serioşi. ”Să nu le semneze Corina Creţu”. S-au depus între timp spitalele regionale şi s-au aprobat. Am mers la Banca Europeană de Investiţii şi nu pot să neg, am lucrat foarte bine şi cu miniştri ai sănătăţii, inclusiv cu Domnul Voiculescu. Dar birocraţia aceasta excesivă a întârziat foarte mult. Nu mai vreau să spun despre problemele PSD-ului pentru că eu nu mai urmăresc.

Ion Cristoiu: O mare problemă a PSD-ului a fost că nici măcar familia europeană nu-l sprijinea. Există acum o schimbare la Bruxelles, după venirea noii conduceri? Sau trebuie să mai lucreze PSD pentru a schimba imaginea în rândul socialiştilor europeni?

Corina Creţu: Eu cred că s-au schimbat foarte multe lucruri şi, vă spun sincer, văd în grupul social-democrat o schimbare a percepţiei. Şeful delegaţiei este Dan Nica, are o relaţie foarte bună cu toţi ceilalţi şi în primul rând nu mai este la guvernare. Nu poţi să-l acuzi, la Bruxelles nu mai merge această chestiune. Şi la mine, când eram Comisar European, venea premierul slovac, îmi spunea de ”greaua moştenire” şi le explicam: la mine pe hârtie nu scrie nici ”Guvernul Dragnea”, nici ”Guvernul Cioloş”, nici ”Guvernul Dăncilă”, scrie ”România”. Şi de acest lucru trebuie să fiţi conştienţi, că acest joc merge în plan intern, de a blama un partid sau altul. Dar în plan extern nimeni nu merge şi spune ”Guvernul anterior”. Sigur, că se ştie că sunt mai mult de şase luni de la preluarea guvernării de către PNL. Deci există aşteptări. Dar revenind la chestiunea europeană, vreau să vă anunţ că pe 19 iunie va fi Consiliul European, unde sper ca Domnul Preşedinte Iohannis să prezinte, totuşi, planul de redresare al României şi să se bată pentru aceste 33 de miliarde EUR, pentru că ele nu sunt bătute în cuie, ele sunt doar pe hârtie la ora actuală.

Ion Cristoiu: E nevoie neapărat să ne prezentăm şi noi cu un plan?

Corina Creţu: Da, fiecare ţară trebuie să se prezinte cu un plan. Aşteptăm acum pachetul legislativ, pentru că avem doar declaraţiile doamnei Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei, dar practic sunt multe date care lipsesc: nu se cunoaşte cum va lua Comisia Europeană aceşti bani de pe piaţa internaţională.

Ion Cristoiu: Deci deocamdată n-a trecut de Consiliu.

Corina Creţu: Păi, tocmai. În pachetul legislativ va trebui să se nominalizeze exact la ce pot fi folosiţi aceşti bani pentru pandemie, cum se vor da înapoi, pentru că din aceste 33 de miliarde, aproximativ 12 sunt împrumuturi care se vor face la dobânzi foarte scăzute, negociate de Comisia Europeană. Şi aici e o discuţie întreagă, unde eu mă aşteptam să fie chemaţi experţii, să fie chemaţi economiştii. Merită să împrumutăm aceşti bani sau nu? Sigur, nu se împrumută la indicele de acum, care e foarte mare. Am văzut că luna aceasta împrumuturile au fost foarte mari şi se discuta atât doar despre alocaţiile copiiilor, care înseamnă 3 miliarde. Dacă te gândeşti la câte miliarde se vehiculează şi câţi avem la dispoziţie... Pe mine mă preocupă acest lucru, care s-a accentuat în pandemie, un val anti-european. Şi aici trebuie să fim sinceri, care nu exista până acum în România. Şi eu cred că sunt datoare, a propos de candidatura de care vorbeaţi pe plan naţional. Totuşi, de atâţia ani sunt la Bruxelles şi am văzut beneficiile apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Nu există familie de români care să nu vadă beneficiile apartenenţei, deşi, în această pandemie, faţă de Italia, Comisia Europeană a greşit grav – cel puţin la început. Acum, încet-încet lucrurile au intrat pe făgaş normal, aţi văzut că şi Preşedinta Comisiei şi-a cerut scuze în faţa poporului italian. A propos de serviciile secrete – acum pot fi critică, pentru că atunci când eram la Comisie nu puteam: am avut criza migranţilor, păi pentru o vară nu se putea anticipa că va veni acel val de migranţi, ca să fie pregătită Uniunea Europeană? Acum avem pandemia de coronavirus, care ne-a luat de pe o zi pe alta. Să fim oameni serioşi! Trebuie să fie o lecţie şi pentru Uniunea Europeană, eu cred că trebuie să fie criticată, dar şansa noastră este aceea de a îndrepta lucrurile din interior.

Ion Cristoiu: O întrebare: admiţând că o ţară precum România, la un moment dat, primeşte 30 de miliarde, folosirea acestora e condiţionată sau facem ce vrem cu ei?

Corina Creţu: În principiu, practic s-au ridicat restricţiile. Dacă vrei să introduci în domeniul sănătăţii mai mult decât programul pe sănătate – pentru că acum, spre deosebire de anii anteriori, pentru fiecare ţară se va face un program separat pe sănătate – aşadar, dacă vrei să foloseşti mai mult, poţi folosi din acest plan de relansare economică. Dar banii nu sunt totul, Domnule Cristoiu, credeţi-mă, am avut bani la dispoziţie...

 

 

 Am explicat că acest lucru nu se poate face în unele ţări: închiderea minelor de pe o zi pe alta

 

 

Ion Cristoiu: Dacă la un moment dat vine Ursula şi spune că numai dacă cumpăraţi eoliene, că e tema lui Green Deal. Vor fi folosite aceste fonduri şi pentru a îndruma către Green Deal?

Corina Creţu: Da, este planul politic, linia directoare cu care Doamna Ursula von der Leyen a venit, aceea a Pactului Verde European şi reducerea emisiilor de carbon. Eu am avut o întâlnire şi cu dânsa, dar şi cu Comisara pentru Politici Regionale, pentru că mă preocupă foarte mult zona minieră, am făcut un proiect-pilot pentru Valea Jiului, am explicat că acest lucru nu se poate face în unele ţări: închiderea minelor de pe o zi pe alta. Trebuie mai întâi construite alternative economice şi eu sper că se va ţine cont de acest lucru. Deci propunerea Comisiei va trebui aprobată de Parlamentul European, şi eu vreau să vă spun că aici, în ciuda divergenţelor din ţară, am văzut că pe problemele mari, toţi europarlamentarii români suntem solidari. Deci, de pildă, un europarlamentar de la alt grup politic lansează o petiţie şi, dacă e în interesul României, pentru noi nu mai contează că grupul politic din care facem parte susţine sau nu, votăm în interesul României toţi. Acest lucru s-a schimbat faţă de 2007. Contează mai mult interesul naţional, decât grupul politic din care faci parte.

Ion Cristoiu: E o noutate. Înţeleg că în chestiunea cu cărbunele, toţi europarlamentarii noştri sunt de acord că trebuie să ne dea o păsuire, că nu le putem închide mâine.

Corina Creţu: Da, deci în ciuda faptului că noi ne mai criticăm aici, vreau să vă spun că e, de fapt, o regulă nescrisă deja că ceea ce e în interesul României este susţinut de toţi.

Ion Cristoiu: Acum câţiva ani, nu era regula asta.

Corina Creţu: Nu era, într-adevăr. Şi a fost un lucru rău, pentru că noi trebuie să fim uniţi acolo, totuşi. Avem, totuşi, doar 33 de voturi din peste 700.

Ion Cristoiu: Ştirea ar fi că de data aceasta europarlamentarii români, indiferent de culoarea politică, sunt mult mai uniţi decât înainte, în jurul unui proiect.

Corina Creţu: Până acum - a trecut deja un an de la alegerile europarlamentare - atunci când a fost nevoie de apărarea interesului naţional, inclusiv cu acest instrument de tranziţie economică justă, care este acum în dezbatere, inclusiv în cazul Coronavirusului s-a făcut o scrisoare – pentru că a fost o discuţie despre un plan pentru ţările din zona Euro – şi am semnat-o toţi europarlamentarii români, alături de europarlamentarii din toate celelalte state care nu sunt în zona Euro. Şi iată că Doamna Von der Leyen nu a mai făcut această diferenţă între ţările non-Euro şi Euro.

 

 

Nu am văzut vreun medic care să spună că dacă cumva stăm în casă în continuare cu declaraţie dispare coronavirusul

 

 

Ion Cristoiu: Da, şi ultima întrebare, am sărit mult, dar e foarte bine, pentru că a fost foarte interesant: aţi luat o decizie la nivelul conducerii PRO România? Votaţi starea de alertă sau nu?

Corina Creţu: Am văzut că, în PRO România, colegii mei înclină să nu voteze această stare de alertă. Ne vom întâlni mâine în Biroul Executiv. Eu nu votez în Parlamentul naţional, dar punctul meu de vedere este că trebuie ca guvernanţii să vină cu explicaţii mai detaliate privind nevoia acestei stări de alertă, şi să demonteze aceste suspiciuni legate de angajări fără concurs, legate de achiziţii, pentru că până la urmă cred că guvernanţii ar trebui să aibă mult mai mare încredere în oameni şi de responsabilitatea lor. Nu suntem inconştienţi.

Ion Cristoiu: Da, bună observaţie. Mai degrabă să aibă încredere.

Corina Creţu: Eu vreau să spun că nu am văzut nici în Belgia acele declaraţii scrise ş.a.m.d. Oamenii s-au protejat din instinct şi asta este firea umană, să te protejezi şi să ai grijă. Şi cred că ar da o dovadă mai mare de încredere, pentru că altfel doar s-ar alimenta aceste suspiciuni că este o stare de alertă susţinută artificial pentru a se face derogări de la nişte chestiuni pentru care în mod normal ar trebui să dai socoteală.

Ion Cristoiu: Punctul Dvs. de vedere este că ar trebui să se renunţe la continuarea stării de alertă, să meargă mai mult pe recomandări şi să nu existe interdicţii.

Corina Creţu: Nu am văzut vreun medic care să spună că dacă cumva stăm în casă în continuare cu declaraţie dispare coronavirsul. Sau dacă nu mergem la serviciu. Totuşi, şi economia românească trebuie salvată. Şi aici e vorba despre responsabilitate. Aţi văzut şi Dvs. că sunt foarte multe companii care şi-au reluat activitatea, pentru că nu-şi mai permit altfel. Şi cu atât mai mult avem nevoie de un plan de redresare economică. Nu poţi să conduci o ţară numai cu amenzi şi cu restricţii.

Ion Cristoiu: Am înţeles, eu vă mulţumesc. O să urmăresc mâine să văd ce decizie luaţi, oricum sunt aproape sigur că asta va fi. Vreau să spun telespectatorilor că atunci când spunea de cei care au făcut-o ”Mămica Naţiunii” era vorba de mine şi apreciez că doamna Corina Creţu e un bun politician, n-a pus la inimă criticile mele.

Corina Creţu: Ştiţi foarte bine că vă admir, indiferent dacă o să mă criticaţi în continuare. Atunci nu am avut posibilitatea să vă explic mai multe, de ce am izbucnit eu atunci legat de Autostrada Transilvania şi de Autostrada Moldova, tocmai pentru că ştiam că e Centenarul, pentru că aveam bani pentru studiile de fezabilitate, să le facem şi să începem construcţia din 2021 pe următorul exerciţiu financiar. Şi am avut o întrebare, a propos, pornind de unde am plecat, de la sala de presă, de la Comisia Europeană. Am avut o întrebare de la un ziarist român în legătură cu asta şi aşa s-a făcut marea ştire legată de autostrăzi, dar a fost un semnal de alarmă, şi pentru mine a fost o uşurare faptul că am spus ce aveam de spus şi ceea ce le spusesem în particular guvernanţilor de la acea vreme tot timpul.

Ion Cristoiu: Da, eu vă mulţumesc, mulţumesc telespectatorilor. O s-o mai contactăm pe doamna Corina Creţu.

Corina Creţu: Mulţumesc şi eu, numai bine!"

 

NOTĂ: Acest fragment este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici