Ion Cristoiu: Un posibil abuz în serviciu: Funcţionarii din Ministerul Justiţiei au fost obligaţi să lucreze la un punct din programul electoral al unui partid - PNL

  • Ion Cristoiu: Odată cu venirea la Victoria a personalităţii de lacheu a lui Ludovic Orban, Klaus Iohannis a încălecat pur şi simplu Guvernul transformîndu-l din Guvernul unui partid în Guvernul Meu după modelul monarhiilor absolute.
  • Ion Cristoiu: Întîlnirea de lucru de miercuri, 30 septembrie 2020, a fost practic o convocare la Cotroceni a celor doi membri ai Guvernului pe post de elevi nătîngi pentru a-i prezenta preşedintelui proiectele de legi ale Justiţiei,
  • Ion Cristoiu: Cele trei proiecte de legi au fost întocmite însă nu de un colectiv al PNL, ci de ministerul Justiţiei. Fiind vorba de o manevră electorală, putem vorbi de un abuz în serviciu
4520 afişări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Un posibil abuz în serviciu: Funcţionarii din Ministerul Justiţiei au fost obligaţi să lucreze la un punct din programul electoral al unui partid - PNL

Ion Cristoiu: Un posibil abuz în serviciu: Funcţionarii din Ministerul Justiţiei au fost obligaţi să lucreze la un punct din programul electoral al unui partid - PNL

Publicistul Ion Cristoiu remarcă o altă ciudăţenie în acţiunile recente ale premierului Orban în relaţia cu preşedintele Iohannis, pe lângă inaugurările de planşe şi linii de tren cu un singur sens: punerea în dezbatere publică a noilor legi ale justiţiei.

 

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

“Cea mai mare parte a Statementului din cadrul Conferinţei de presă de miercuri, 30 septembrie 2020, a lui Klaus Iohannis a fost dedicată întîlnirii de lucru avute chiar în ziua respectivă cu premierul Ludovic Orban şi cu ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, pentru a discuta pe marginea proiectelor de lege reparatorii elaborate de guvern şi menite să corecteze legile justiţiei”.

Nu odată am ţinut să semnalez că invitarea sau mai degrabă convocarea miniştrilor, a premierului, la Cotroceni, pentru ceea ce administraţia prezidenţială numeşte întîlniri de lucru, e categoric anticonstituţională. Constituţia reglementează strict relaţia dintre Preşedinte şi Guvern sub semnul neamestecului prezidenţial în treburile Guvernului. La dezbaterea din Constituantă una dintre obsesiile partidelor de Opoziţie de atunci – PNŢCD şi PNL – a fost crearea acelor mecanisme constituţionale care să evite pentru totdeauna repetarea autocraţiei de tip Nicolae Ceauşescu. La vremea respectivă – în 1990 – Ion Iliescu era văzut prin votul din 20 mai 1990, prin puterea asupra instituţiilor statului de drept, dar şi prin slăbiciunile Opoziţiei, drept un pericol prin instaurarea unei dictaturi sub democraţia de faţadă postdecembristă. Tocmai de aceea, deşi preşedintele era ales prin vot direct şi universal, s-a optat pentru Republica semiprezidenţială astfel încît preşedintele să nu poată deveni stăpînul practic al Guvernului. Odată cu venirea la Victoria a personalităţii de lacheu a lui Ludovic Orban, Klaus Iohannis a încălecat pur şi simplu Guvernul transformîndu-l din Guvernul unui partid în Guvernul Meu după modelul monarhiilor absolute. După acest model, Klaus Iohannis cheamă miniştrii la Cotroceni pentru a le primi raportul, vorbeşte în numele miniştrilor, le impune proiecte de legi.

Întîlnirea de lucru de miercuri, 30 septembrie 2020, a fost practic o convocare la Cotroceni a celor doi membri ai Guvernului pe post de elevi nătîngi pentru a-i prezenta preşedintelui proiectele de legi ale Justiţiei, proiecte despre care Klaus Iohannis spunea în conferinţa de presă că le-a cerut ministrului Justiţiei „de acum cîteva luni”. E de la sine înţeles că, topiţi de emoţie, cei doi i-au prezentat preşedintelui proiectele, că preşedintele a făcut observaţii pe marginea lor şi că aceste observaţii au fost notate conştiincios de premier şi de ministrul Justiţiei. După care, întors la minister ministrul Justiţiei a refăcut proiectele de legi potrivit înaltelor indicaţii şi le-a prezentat apoi într-o conferinţă de presă. Ulterior, cele trei proiecte au fost postate pe site-un ministerului pentru a fi supuse dezbaterii publice.

Potrivit articolului 74 din Constituţie Guvernul are drept de iniţiativă legislativă:

<(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.>

Prin urmare, aşa cum ne arată şi experienţa postdecembristă, Guvernul elaborează proiecte de legi pe care le trimite la Parlament spre aprobare. Din acest punct de vedere, cele trei proiecte de legi elaborate de Ministerul Justiţiei se înscriu în limitele Constituţiei. Chiar dacă ele sînt produsul Înaltului creştet Prezidenţial, din punctul de vedere al Constituţiei ele sînt ale Guvernului, care aşa le-a şi prezentat opiniei publice şi le-a supus dezbaterii.

Pe 6 decembrie 2020 vor avea loc alegeri parlamentare. Alegerile vor da o nouă majoritate parlamentară şi un nou guvern. Pînă la alegeri mai sînt două luni. Cam puţin pentru ca Guvernul să trimită proiectele de legi la Parlament şi acestea să fie votate. Desigur, ne întrebăm cu toţii, oameni normali şi nu anomalii precum politicienii, de ce n-au fost realizate aceste proiecte în decembrie 2019 sau în ianuarie 2020. Mai ales că, aşa cum a spus Klaus Iohannis în Declaraţia de presă, realizarea lor şi trecerea lor prin Parlament Legile Justiţiei în variantă Guvern PNL- Klaus Iohannis erau o cerinţă de interes naţional.

Românii au o vorbă.

Mai bine mai tîrziu decît niciodată. Prin urmare, chiar dacă e cam tîrziu pentru trecerea legilor Justiţiei prin Parlament, întocmirea celor trei proiecte de legi de către Guvern pentru a fi trecute prin Parlament pînă la 6 decembrie 2020 e un lucru bun.

Fiind vorba de proiecte de legi supuse procedurii de iniţiativă legislativă am fost curioşi să vedem calendarul transformării acestor proiecte de legi în legi propriu zise. Cînd se încheie dezbaterea lor publică şi mai ales cînd vor fi trimise în Parlament.

Precizările lui Klaus Iohannis în această privinţă ne-au pus pe gînduri. Domnia sa a susţinut că aceste proiecte de legi vor fi supuse dezbaterii Parlamentului viitor, ales după 6 decembrie 2020:

<Va fi nevoie de o altă majoritate democratică şi legitimă, rezultată în urma alegerilor parlamentare, care să îşi asume şi să voteze legi ale justiţiei coerente.>

La început am crezut că e vorba de o metaforă. Cum adică? Guvernul României, Guvern care va fi în funcţie pînă la 6 decembrie 2020, a lucrat la nişte proiecte de legi pe care le va supune dezbaterii Parlamentului viitor? Alegerile locale au arătat că PNL, partidul actualului Guvern, are la votul politic 34%. Admiţînd că pentru alegerile din 6 decembrie 2020, Klaus Iohannis, obsedat de puterea absolută în România prin intermediul unui Parlament cu o majoritate PNL-istă tare, peste 50%, va face praf şi  pulbere statul de drept pînă la 6 decembrie 2020, punînd la lucru toate instituţiile de forţă în frunte cu SRI şi SIE, e greu de crezut că PNL va face în doar două luni saltul de la 34% la 52%, cît înseamnă o majoritate care să-i dea dreptul să formeze un Guvern PNL. Mai mult ca sigur viitorul Guvern va fi unul de Coaliţie: PNL, USRPLUS, UDMR, poate PMP. Avînd în vedere scorul obţinut de USRPLUS şi ascensiunea acestui partid, PNL va fi constrîns să împartă puterea cu USRPLUS. În aceste condiţii cum e posibil ca Guvernul de acum să pregătească nişte proiecte de lege pe care Guvernul viitor, de după 6 decembrie 2020, să le trimită în Parlament? Dacă va fi Guvern de coaliţie cu USRPLUS, de unde ştie Guvernul de acum că USRPLUS va fi de acord cu proiectele de legi alcătuite de PNL acum? Fiind vorba de Justiţie USRPLUS va avea propriile proiecte de Legi ale Justiţiei.

 De pe site-ul ministerului Justiţiei am aflat că dezbaterea publică a legilor Justiţiei se va încheia la 21 martie 2021. La 21 martie 2021, la Victoria se va afla un alt Guvern decît cel de acum, un guvern net diferit decît cel de acum. Urmare a negocierilor cu USRPLUS s-ar putea să avem un alt premier. Sigur vom avea un alt ministru al Justiţiei decît Cătălin Predoiu. Cum adică? Ministrul Justiţiei care nu va mai fi după 6 decembrie 2020 impune ministrului Justiţiei din viitorul Guvern un calendar al Dezbaterii unor proiecte de legi întocmite acum pînă la 21 martie 2021?

Cu ceva timp în urmă am scris despre ciudăţeniile care au fost şi sînt inaugurările de planşe de către premierul Ludovic Orban şi de căi ferate viitoare de către Klaus Iohannis. Guvernul Ludovic Orban inaugurează construcţii pe care ar urma să le înceapă guvernul viitor, care mai mult ca sigur nu va fi un Guvern Orban. Un lucru asemănător se întîmplă şi cu Legile Justiţiei. Guvernul Orban a elaborat nişte proiecte de legi pe care urmează să le trimită în parlament Guvernul viitor, care sigur nu va fi Guvernul Ludovic Orban.

 Ne întrebam mai sus de ce n-a elaborat ministrul Justiţiei cele trei proiecte de legi în ianuarie 2020 şi le-a elaborat abia acum, cînd Guvernul mai are doar două luni de trăit. Răspunsul trimite la ceea ce scriam în 21 septembrie 2020 sub titlul <Guvernul Ludovic Orban vrea să ne convingă că alegerile parlamentare sînt ca şi cîştigate la scor de PNL> despre inaugurările de construcţii care n-au nici măcar amenajare de şantier. Normal ar fi ca aceste proiecte de construcţii să fie cuprinse în programul electoral al PNL şi nu în programul Guvernului de acum. Evident, împreună cu formula Dacă. Dacă ne votaţi vom realiza aceste măreţe construcţii. Numai că Ludovic Orban le prezintă ca şi cum ar fi proiecte pe care tot Guvernul Orban le va duce la bun sfîrşit după alegerile din 6 decembrie 2020.

La fel stau lucrurile şi cu Legile Justiţiei. Normal ele ar fi trebuit trecute în programul electoral al PNL. La rîndul lor, alte partide, USRPLUS, dar şi PSD, vor trece în programul lor propriile Legi ale Justiţiei. Ca şi construcţiile care sînt în stadiul de planşă, Guvernul Orban prezintă proiectele de legi ale Justiţiei ca şi cum PNL ar fi cîştigat o majoritate capabilă să-i dea guvernarea de unul singur. Şi, fireşte, ca şi cum ministrul Justiţiei şi în Guvernul viitor va fi tot Cătălin Predoiu. Pînă aici avem de a face cu un truc electoral. Cele trei proiecte de legi au fost întocmite însă nu de un colectiv al PNL, ci de ministerul Justiţiei. Fiind vorba de o manevră electorală, putem vorbi de un abuz în serviciu. Funcţionarii din Ministerul Justiţiei în loc să se ocupe de problemele administrării Justiţiei, pentru care sînt plătiţi, au trudit la un punct din programul electoral al PNL”.

 

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublig.ro

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici