Ion Cristoiu: USRPLUS vrea să fie Secţia de cadre a Coaliţiei de Guvernare

  • Ion Cristoiu: Ce spune acum, pe 16 decembrie 2020, preşedintele ? Că nu e nici o problemă dacă negocierile durează. Nu o săptămînă, nu două săptămîni, ci cîteva luni. Cu cît durează mai mult instalarea unui nou Guvern, cu atît mai bine.
  • Ion Cristoiu: Principalul responsabil pentru această catastrofă e USRPLUS. Cu 15%, USRPLUS vrea nu numai şefia Camerei Deputaţilor, dar şi dreptul de a decide în numele PNL cine să fie premier.
  • Ion Cristoiu: Mai mult, USRPLUS vrea ca miniştrii desemnaţi de celelalte două formaţiuni PNL şi UDMR să treacă prin filtrele Secţiei de Cadre care se vrea a fi USRPLUS.
5224 afișări
Imaginea articolului  Ion Cristoiu: USRPLUS vrea să fie Secţia de cadre a Coaliţiei de Guvernare

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că un Guvern minoritar ar fi mult mai nimerit pentru România normală, decât un Guvern cu un USRPLUS care se va ocupa de vânarea ereticilor din Executiv, o dovadă fiind pretenţiile alianţei conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş care au dus la blocarea negocierilor pentru formarea viitorului Cabinet.

Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Pe 6 decembrie 2020 au avut loc alegerile parlamentare. În plină Pandemie. Potrivit lui Klaus Iohannis, cel care a insistat ca aceste alegeri să se ţină acum, în plin val doi al Pandemiei, într-un timp cînd toate ţările membre ale UE deciseseră trecerea la lockdown, democraţia merita acest sacrificiu în materie de morţi. Serviciile îl asigurau că ţinînd acum alegeri va obţine în sfîrşit majoritatea absolută în Parlament pentru a pune mîna în sfîrşit pe întreaga putere. Camarila sa de Generali îşi pregătea deja cizmele pe care trebuia să le lingă Parlamentul României, devenit Parlamentul Meu, adică Parlamentul Nostru. Se înţelegea din zicerile publice ale preşedintelui, din intervenţiile presei Cotroceniste, că imediat după alegeri Guvernul, Preşedintele, Autorităţile, pentru scurt timp preocupate de alegeri, se întorceau rapid la lupta cu Pandemia, la conducerea războiului împotriva Crizei Economice şi la pregătirea pentru asaltul iernii.

Ce însemna asta?

  1. Păstrarea unui Guvern plin, nu doar îndrituit să dea ordonanţe de urgenţă, dar şi capabil să gestioneze Pandemia, graţie experienţei de pînă acum. Pe 8 decembrie 2020, ca urmare a demisiei lui Ludovic Orban, guvernul devine interimar. Ca premier e numit de Klaus Iohannis generalul Nicolae Ciucă, un ministru mai puţin implicat în politica PNL şi chiar şi în activitatea de pînă atunci a Guvernului. Numirea unui vicepremier ca premier interimar ar fi fost mult mai nimerită.
    Ca să nu mai spunem că preşedintele trebuia să nu-i accepte lui Ludovic Orban demisia. Miercuri, 16 decembrie 2020, Klaus Iohannis a inaugurat noul Proiect de ţară O pădure cît o ţară, ceea ce înseamnă că locul autostrăzilor şi spitalelor din planşele din campanie a fost luat de pădure. Pădure peste tot. Chiar şi în Piaţa Victoriei. Iar dacă vor unii să protesteze, trebuie să se urce în copaci. La conferinţa de presă ţinută cu acest prilej, Klaus Iohannis l-a lăudat pe Ludovic Orban pentru gestul de a lăsa ţara fără guvern plin.
  2. Preluarea fermă a conducerii bătăliei de către Klaus Iohannis. Omul cu cea mai mare autoritate în stat, dar şi omul neangajat în bătăliile pentru putere de după alegeri. Au trecut 11 zile de la alegeri. Klaus Iohannis n-a avut nici o acţiune legată de Pandemie. Asta în timp ce înainte de alegeri, nu era zi să n-aibă una. Înainte de alegeri, preşedintele convoca zilnic la Cotroceni pe responsabilii din domeniul Sanitar, după care adresa un Mesaj Naţiunii despre necesitatea de a respecta măsurile de protecţie sanitară. Despre Pandemie Klaus Iohannis a vorbit abia pe 16 decembrie 2020, în cadrul acţiunii O pădure cît o ţară. Stupefiant de scurtă, intervenţia sa a dezvăluit speranţa lui Klaus Iohannis că Pandemia va trece. Nu pentru a ne întoarce la viaţa obişnuită, nu pentru a nu mai umple spitalele şi cimitirele, ci pentru a planta mai mulţi puieţi ca acum, în perioada Pandemiei.
  3. Negocierile pentru formarea noului Guvern trebuiau să dureze cît mai puţin. În debutul Primului val, Klaus Iohannis dădea un semnal de alarmă întregii clase politice privind necesitatea istorică de a accelera instalarea noului Guvern. Pe 13 martie 2020 el declara :

<Am promisiuni de la toate partidele politice că se vor implica în Parlament pentru a trece cu MARE CELERITATE toate procedurile parlamentare. Posibil să avem deja mîine votul de învestire a Guvernului Orban, un vot care se va da în condiţii speciale, dar am toată încredere că Parlamentul are toate datele şi posibilităţile pentru a trece cu bine prin această procedură. Mă aştept de la toţi politicienii responsabili să fie parte a acestui efort comun, în aşa fel încît să ne putem concentra 100% pe combaterea efectelor infecţiei cu coronavirus.>

Pentru a înţelege acest apel trebuie să reamintim că în martie ne aflam în faţa unei crize politice majore declanşate şi întreţinute de chiar Klaus Iohannnis. Ca să pună mîna pe puterea deplină, el a tras sforile din greu pentru declanşarea anticipatelor. În cadrul acestui proces complet iresponsabil, deoarece peste tot în Europa statele luau măsuri împotriva primului val al Pandemiei, pe 5 februarie 2020 PNL îşi debarcă propriul Guvern. Pe 6 februarie 2020 e desemnat drept premier Florin Cîţu, zis şi Cîţu-Mîţu pentru miorlăitul jalnic cu care a acceptat să fie premier desemnat doar de formă. Pe 28 februarie 2020 premierul de florile mărului depune la Parlament lista noului Guvern. Cum însă Parlamentul sesizase venirea Pandemiei, pe 12 martie 2020, Florin Cîţu era cît pe-aci să fie ales premier. Furios că Florin Cîţu se face acum că nu ştie c-a fost pus de florile mărului, Ludovic Orban năvăleşte la Cotroceni şi-l obligă pe Klaus Iohannis să-l oprească pe cel care se credea deja premier din greşeală. Klaus Iohannis, singurul care avea butonul prin care Florin Cîţu putea fi oprit, îl sună, şi astfel deşi Parlamentul era întrunit se anunţă că pe cale de a fi alesul şi-a depus mandatul. Pentru că Pandemia trecuse de mult de porţile ţării, Klaus Iohannnis renunţă la nebunia cu anticipatele. Se pune problema reînvestirii unui Guvern pe bune. Ludovic Orban e desemnat premier pe 13 martie 2020. Cu acest prilej Klaus Iohannis lansează apelul dramatic. Pe 14 martie 2020, dînd curs apelului lansat de Klaus Iohannis, Parlamentul votează noul Guvern. Pandemia era deja în cetate!

România e acum într-o situaţie infinit mai proastă decît cea din martie 2020. La vremea apelului lansat de Klaus Iohannis numărul de infectări era doar de 139, iar cel al morţilor, 0. Acum numărul de infectări e de ordinul miilor. Spitalele dau peste margini de bolnavi. Secţiile ATI nu mai au locuri pentru cei gravi bolnavi. Ca şi în martie 2020, România are acum un Guvern interimar. Faţă de martie a apărut un nou pericol, mortal aş spune: Vin sărbătorile de iarnă! Aceste sărbători cer o administrare severă a măsurilor de protecţie sanitară. Ne spun că aşa trebuie să fie măsurile fără precedent luate de alte ţări, Germania, de exemplu. Formarea unui nou guvern devine astfel o necesitate pe cale de a deveni condiţie pentru supravieţuirea naţională. Ce spune acum, pe 16 martie 2020, preşedintele ? Că nu e nici o problemă dacă negocierile durează. Nu o săptămînă, nu două săptămîni, ci cîteva luni. Cu cît durează mai mult instalarea unui nou Guvern, cu atît mai bine:

<Acum, cum sîntem în plină pandemie, am început mai repede consultările, dar sînt lucruri care durează. Nu vreau să repetăm greşelile care s-au făcut în trecut, nu vreau să avem discuţii în contradictoriu şi dăunătoare după formarea guvernului. Lucrurile sînt complicate în aceste negocieri. Doar la început pare simplu, dar cum intri în negociere îţi dai seama că sînt viziuni diferite, sînt programe de guvernare diferite, sînt scheme de minister diferite. Şi atunci, trebuie să avem suficientă răbdare să aşteptăm ca partidele să negocieze toate aceste lucruri. Şi, dacă aţi spus că sînt deja zece zile, daţi-mi voie să vă dau cîteva exemple, fără să nominalizez ţările, dar puteţi să căutaţi datele foarte uşor pe internet. Recent s-au finalizat negocierile pentru guvern într-o ţară din Uniune, după doi ani şi jumătate de la alegeri>.

 Cu toate acestea, negocierile durează. Sînt semne că ele se vor lungi la infinit. Asta în condiţiile în care Guvernul e interimar. Principalul responsabil pentru această catastrofă e USRPLUS. Biroul Permanent Naţional al PNL a aprobat în unanimitate ca echipa PNL să se prezinte la negocieri cu două variante. Prima: Florin Cîţu premier de la PNL şi Ludovic Orban preşedintele al Camerei Deputaţilor, de la PNL. A doua: Ludovic Orban premier şi şefia Camerei revine USRPLUS, aşa cum de altfel a cerut pînă acum la negocieri chiar USRPLUS. De precizat că de data asta nu e vorba de o părere a cîtorva lideri PNL. E vorba de o decizie a forului de conducere al PNL. Una dintre propuneri - cea de a doua - oferă USRPLUS postul de preşedinte al Camerei Deputaţilor, un post mai important decît cel de premier. Ce răspunde USRPLUS? Că e de acord să primească preşedinţia Camerei, dar nu e de acord ca Ludovic Orban să fie premier din partea PNL. Cum adică ? USRPLUS a obţinut doar 15 la sută. Prin raportare la cît de tare o umflau sondajele comandate de Europa FM, e un eşec de proporţii. Un eşec şi dacă ne gîndim că AUR, un partid care n-a avut presă de casă, şi mai ales n-a avut banii de la buget ai USRPLUS, a obţinut aproape 10 la sută. Pariind, ca şi USRPLUS, pe opoziţia faţă de Guvernarea Orban. Cu acest procentaj, USRPLUS vrea nu numai şefia Camerei Deputaţilor, dar şi dreptul de a decide în numele PNL cine să fie premier.

 În istoria postdecembristă o asemenea pretenţie nu s-a mai întîmplat. Mai mult, USRPLUS vrea ca miniştrii desemnaţi de celelalte două formaţiuni PNL şi UDMR să treacă prin filtrele Secţiei de Cadre care se vrea a fi USRPLUS. Cu doar 15 la sută la alegeri, USRPLUS pretinde să fie factotumul în viitoarea Guvernare. S-ar opri USRPLUS la aceste pretenţii unice în postdecembrism? Fireşte că nu. USRPLUS vrea ca şi activitatea ministerelor arondate celorlalte două formaţiuni să fie verificată cadrist de către USRPLUS. La alegerile din 1946, PCR s-a prezentat într-o Coaliţie largă intitulată BPD. Toate partidele din această Coaliţie erau practic sub controlul PCR. Deşi s-a prezentat singură la alegerile din 6 decembrie 2020, USRPLUS vrea să fie un fel de PCR al Guvernării de Centru Dreapta. E doar o manevră pentru a obţine cît mai mult la negocieri? Fireşte că nu. Liderii USRPLUS, în frunte cu Dan Barna şi Dacian Cioloş, se cred arhanghelii de control moral al României. Un fel de Vrăbii din Games of Thrones, cei care o pedepsesc prin umilire publică pînă şi pe Regină. Pretenţia USRPLUS de a fi Secţia de cadre a Coaliţiei de guvernare ne avertizează că PNL şi UMDR îşi prind urechile acceptînd această formaţiune în coaliţia de guvernare. La sectorul 1, USR-ista Clotilde Armand nu administrează nimic. Ea face şmotru cu bieţii cetăţeni ai sectorului. Folosind poliţia locală ca o gardă pretoriană ea ameninţă cetăţenii prin afişe de tip hitlerist că sînt urmăriţi peste tot de camera de luat vederi, în vederea amendării, ameninţă cu procuratura pe cei care i se opun, insultă presa care n-o cîntă, face denunţuri după denunţuri. Dacă USRPLUS va participa la Guvernare, judecînd după pretenţiile de a fi Secţia de cadre a Coaliţiei, modelul Clotilde Armande – care se vrea un fel de Rosa Luxemburg cu cetăţenie franceză – se va extinde de la urgisitul sector 1 la întreaga ţară.

În aceste condiţii un Guvern minoritar ar fi mult mai nimerit pentru România normală, decît un Guvern cu un USRPLUS care se va ocupa de vînarea ereticilor din Guvern”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici