Editorialiștii

Comentariu Lelia MUNTEANU: Drum

18:39, 22 Dec. 2022
Iată-mă, mamă, burniţează rece, în iarna asta care e şi nu e. Ce-a fost se-ntoarce, ce va fi va trece. Fumul coboară, gândul meu se suie. Şi vin colindători din alt Crăciun, cu glasul lor tăcut să ne atingă. Şi-abia acum îmi fac curaj şi-ţi spun: la noapte o să plouă şi-o să ningă. Va […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 22 decembrie 1989: Complotul împotriva Revoluţiei (II)

17:23, 22 Dec. 2022
După 1985, cînd la putere în Uniunea Sovietică a ajuns Mihail Gorbaciov, aripa pro-sovietică din rîndul comuniştilor români a devenit, aproape mecanic, implicit o aripă reformistă, în contradicţie totală cu linia de tip stalinist impusă de Ceauşescu. Militaru îşi aminteşte: “În iarna lui 1984-1985 – după eşecul pe care l-am avut – am zis să înfiinţăm un Comitet al Salvării Naţionale şi să îl dăm publicităţii. S-a făcut scrisoare către Europa liberă, dar, din păcate nu a fost publicată. Comitetul însă a existat. În cercuri restrînse de oameni se ştia de existenţa unui asemenea comitet. În iarna lui 1988-1989, acest Comitet s-a transformat în Front al Salvării Naţionale”. La cîteva luni după aceea, s-a creat, susţine Militaru, şi un “Front militar”. Nemulţumirile erau însă exprimate doar în surdină, de frica Securităţii. Complotul rămăsese cantonat în Parcul Herăstrău, din vecinătatea Cartierului Primăverii.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / 22 decembrie 1989: Complotul împotriva Revoluţiei (I)

16:18, 22 Dec. 2022
Asupra evenimentelor din 1989 se aşterne, an de an, praful uitării. Ele mai rămîn doar în amintirea tragică a celor ce şi-au pierdut, în acele zile, copii, surori sau fraţi, părinţi sau bunici. Imortalizate de fotografii îngălbenite sau de pompoase “certificate de revoluţionar”, acordate cu o suspectă dărnicie unora care nu par a avea nimic în comun cu idealurile revoluţiei din decembrie, acele zile vor fi într-o bună zi, fără îndoailă, subiectul judecăţii mult mai calme a istoriei.

Ion Cristoiu: În decembrie 1989, a pariat Securitatea, prin Iulian Vlad, pe Occident în defavoarea Ruşilor?

08:06, 22 Dec. 2022
Una dintre marile enigme ale Evenimentelor din decembrie 1989 e drumul parcurs de Iulian Vlad în 22 decembrie 1989, ziua Căderii lui Ceauşescu. Avem azi dovezi zdrobitoare că Securitatea s-a retras prima din Inelul care apăra sediul CC. Că ea nu doar c-a deschis porţile Televiziunii, dar mai mult a invitat pe insurgenţi să intre. […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Decembrie 1989. Generalii unei armate moarte

17:56, 21 Dec. 2022
În urmă cu 33 ani, se auzea, repetat, la Europa Liberă cum populaţia Timişoarei, cea ieşită în stradă, era masacrată de tancuri pe Calea Girocului sau împuşcată din faţă în Piaţa Operei. Treptat, o tot mai largă parte a lumii noastre li s-a alăturat – mai întîi în îngrijorare şi compasiune, iar mai apoi în revoltă. După nesăbuinţa lui Ceauşescu, care a insultat în 20 decembrie morţi a căror ucidere o comandase şi a căutat a doua zi cumpărarea conştiinţelor cu zece lei, calea era fără întoarcere. S-a petrecut atunci ceva peste puterea de înţelegere a oamenilor – parcă patru decenii de teroare, patru decenii de zăcut la cozi, patru decenii de cartele, patru decenii de frig şi mai ales patru decenii de umilinţe la care te supunea, într-adins, în faţa “colectivului” orice mic imbecil cu carnet roşu şi patalama de activist s-au adunat atunci în toţi – indiferent de vîrstă. S-a ridicat şi Bucureştiul. Se revărsase paharul. Frica era înghiţită, ceas de ceas, de porţii mari de curaj, iar anii de umilire se transformau, clipă de clipă, într-o libertate care înceta să mai fie numai interioară. O libertate căreia TAB-urile armatei nu-i puteau ţine piept, cum nu i-au putut ţine piept nici “uslaşii” Securităţii.

Ion Cristoiu: Mitingul din 21 decembrie 1989: Nicolae Ceauşescu decide să renunţe la soluţia militară în favoarea soluţiei politice

07:46, 21 Dec. 2022
Mult timp după Decembrie 1989 decizia de a organiza la Bucureşti pe 21 decembrie 1989, în Piaţa Republicii, o Mare Adunare Populară pentru a condamna „Tulburările de la Timişoara” şi a exprima solidaritatea cu Nicolae Ceauşescu a fost pusă pe seama unui Complot. Nicolae Ceauşescu ar fi fost convins să se convoace un asemenea miting […]

COMENTARIU Lelia MUNTEANU: Escape

00:16, 21 Dec. 2022
Când vezi aceleaşi personaje care se învârt în cerc şi-ţi tot apar în faţă făcându-ţi cu mâna de pe căluşei, în tiribomba care se cheamă România, îţi vine să-ţi sapi tunelul de evadare cu linguriţa. Îţi vine s-o ştergi din acest parc de distracţii, unde michimauşii politici te salută până la pământ, când au nevoie […]

Ion Cristoiu: Retragerea Armatei în cazărmi la Timişoara – o decizie a lui Nicolae Ceauşescu

08:06, 20 Dec. 2022
Cel mai comentat moment din cuprinsul evenimentelor de la Timişoara îl constituie decizia lui Ştefan Guşă, responsabilul militar al intervenţiei în forţă, de retragere a trupelor în cazărmi. Cu puţine excepţii, decizia e atribuită exclusiv lui Ştefan Guşă, cîntat postdecembrist ca un erou al Revoluţiei, care şi-a riscat viaţa printr-o acţiune pe cont propriu, periculoasă […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Generalul Stănculescu şi ”secretele revoluţiei”, pe care se presupunea că le-a dus cu el în mormînt: ”A fost şi Ceauşescu de acord să fugim, el tremura, Manea Mănescu tremura, statul era pierdut, nu mai putea conduce”

17:15, 19 Dec. 2022
În septembrie 1994, generalul în rezervă Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al apărării după Revoluţie, a fost audiat de Comisia Senatorială care ancheta evenimentele din decembrie 1989. Încă nici nu se întrezărea anchetarea (urmată de condamnarea sa) pentru participarea la reprimarea revoltelor din Timişoara: tot ”grupul Iliescu” acţiona solidar, iar procurorii, obişnuiţi încă cu obedienţa faţă de putere, nu îndrăzneau nici măcar să se gîndească la aşa ceva – a fost nevoie ca această putere să se schimbe după alegerile din noiembrie 1996, pentru ca o asemenea anchetă să înceapă. Era perioada în care totuşi, în scop propagandistic, se mai vorbea şi de un ”proces al comunismului”, despre care am avut ocazia să discut deschis cu adjunctul procurorului general, generalul Mugurel Florescu. Rîzînd uşor sarcastic, el mi-a spus – în legătură cu procesul comunismului şi ancheta Revoluţiei: ”dragă, asemenea procese n-ai să vezi cît Iliescu e la putere, doar n-au cum să se condamne pe sine!” Acestea sînt circumstanţele în care, în noiembrie 1994, generalul Stănculescu apărea, sigur pe sine, în faţa Comisiei senatoriale. Siguranţa lui era conferită şi de bunăstarea la care ajunsese: director al marelui concern Balli, în România.

Ion Cristoiu: Ce i se va cere lui Klaus Iohannis să facă România pe frontul din Ucraina în schimbul promisiunii că în martie 2023 vom fi admişi în Schengen?!

10:14, 19 Dec. 2022
Pentru Istoric, intervenţiile unui şef de stat pe parcursul şederii în fruntea ţării constituie o sursă de prim rang. Mesajele către naţiune, Discursurile, interviurile acordate, articolele, chiar şi postările pe Twitter, Declaraţiile de presă şi Comunicatele sînt iscodite nu numai pentru a radiografia o epocă, dar şi pentru a surprinde o personalitate. Nu e cazul […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Într-o ţară fără oameni de stat, totul e uşor de luat. Dreptul de a intra în Schengen, mai uşor ca toate

01:07, 19 Dec. 2022
Miza politică internă a intrării României în spaţiul Schengen s-a fîsîit. Mi-a adus aminte de speranţele privind intrarea ţării noastre în NATO în 1997, dar atunci preşedintele Emil Constantinescu a obţinut totuşi un Parteneriat Stragegic cu Alianţa, cît şi un program clar al intrării noastre în NATO. Faptul că n-a ezitat ulterior nici asupra deciziei de a permite aeronavelor americane suvolul asupra României, împiedicîndu-le în schimb să treacă pe cele ale ruşilor (gest cu costuri electorale dramatice pentru preşedinte, care în cele din urmă şi-a retras candidatura pentru al doilea mandat) a făcut diferenţa între cele două momente, intrarea în NATO şi intarea în Schenghen: primul a fost gestionat de Emil Constantinescu, om de stat. Al doilea, de Klaus Iohannis, om de golf, sky şi selfie-uri la piramide, care n-a făcut nimic pentru aderarea la Schengen. A obţinut doar bătăi pe umăr, de complezenţă şi un amarnic şi deprimant ”vom vedea”. Cu aveastă ocazie, s-a văzut diferenţa între cei doi preşedinţi: unul a fost om de stat, iar cel de-al doilea a rămas cu mentalitate de primar dintr-un oraş de provincie.

COMENTARIU Sorin Avram: Me(r)ssi pour le foot, Leo! Mersi, Kylian, mersi France, mersi Argentine!

20:34, 18 Dec. 2022
Ce finală de Campionat Mondial, ce meci şi ce răsturnări de situaţie! Câtă emoţie şi cât suspans! Argentina a câştigat campionatul din Qatar la capătul unei partide în care s-au văzut de toate. S-au văzut fotbalişti geniali care sunt la ultima lor apariţie la cea mai importantă competiţie sportivă a Planetei, fotbalişti care sunt invizibili pe teren timp de 80 de minute, dar care atunci când se trezesc bulverează cotele de la casele de pariuri, jucători despre care te întrebi ce caută la echipele de club modeste la care evoluează şi fotbalişti care peste câţiva ani vor fi regretaţi atunci când vor fi nevoiţi să se retragă din cauza vârstei.

COMENTARIU Lelia Munteanu: Strălucirea

17:16, 18 Dec. 2022
„Baruch Atah Adonai Eloheinu Melech Ha’olam, asher kidshanu b”mitzvotav v”tzivanu l”hadlik ner shel Hanukkah” (Binecuvântat eşti Tu, Domnul Dumnezeul nostru, Stăpânul Universului, care ne-ai sfinţit cu poruncile Tale şi ne-ai poruncit să aprindem luminile de Hanuka). Sărbătoarea Luminilor durează opt nopţi. Zilnic, după apus, se aprinde câte o lumânare, cu aceste cuvinte şoptite: „În amintirea […]

COMENTARIU Sorin Avram: Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Calinic, se ”împiedică” de baldachinul dintr-un monument UNESCO şi vrea să-l vadă mutat

14:22, 18 Dec. 2022
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor condusă de Înalt PreaSfinţia Sa Calinic nu mai încape de baldachinul sub care se află racla cu moaştele Sfântului Ioan de la Biserica ”Sf. Gheorghe” din incinta Mănăstirii ”Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Din 1993, Biserica ”Sfântu Gheorghe” este monument UNESCO.

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea: ”Ceauşescu n-a băgat oamenii în puşcărie, ci a băgat puşcăria în casa oamenilor”

10:38, 18 Dec. 2022
Totul a început la Timişoara, cu 33 de ani în urmă, cînd forurile locale de partid, la sugestia Securităţii, au luat decizia de a-l muta pe pastorul Laszlo Tokes de la parohia reformată din strada Timotei Cipariu. Oficial, era vorba de o cerere a autorităţile ecleziastice ale Bisericii Reformate (cauţionată de Departamentul Cultelor, care-i retrăsese lui Laszlo Tokes din 28 august 1989 autorizaţia de a sluji. Neoficial însă, predicile sale, interviurile date în străinătate despre situaţia din România îl făcuseră indezirabil. Nu putea fi arestat, pentru că s-ar fi protestat în Ungaria, dar şi în occident – Tokes devenise o voce, ca opozant al regimului. Situaţia devenise însă într-atît de critică, încît şi această scînteie a fost deajuns şi, după ”lecţia” Braşovului în 1987, oamenii şi-au adunat curajul să iasă în stradă, pentru a protesta.

Ion Cristoiu: Pledoaria lui Ionel Brătianu pentru o Românie care să-şi spună cuvîntul în Europa vremii sale

07:32, 18 Dec. 2022
Nevoia de partide puternice. Restilizarea manuscrisului – o întreprindere care mă posomorăşte, pentru că-mi descopăr stîngăciile tipice scrisului în grabă, supus mai degrabă cantităţii decît calităţii – mă obligă să recitesc eseul Învăţăturile lui Ionel Brătianu către politicieni şi nu numai. L-am publicat, cred, în Historia, şi e rezultatul alegerii dintr-o carte cu iz de […]

COMENTARIU Sorin Avram: Luka Modrici se desparte de Mondiale cu medalia de bronz atârnându-i pe pieptul sub care bate o inimă de aur

20:07, 17 Dec. 2022
Cu moralul pus la pământ de golurile lui Julian Alvarez şi lui Theo Hernandez şi Randal Kolo, şi supţi de energie de driblingurile lui Messi şi de mişcările lui Griezmann, Croaţia şi Marocul au părut două echipe lipsite de vlagă şi de imaginaţie, în finala mică. Multe greşeli individuale, mulţi nervi şi jucători care abia mai alergau după un campionat lung şi cu meciuri jucate la intensitate maximă, într-o partidă câştigată meritat de Croaţia cu scorul de 2-1.

Ion Cristoiu: „Câteva ruperi de oase pe zi, administrate în politică, pot fi salutare”

08:13, 17 Dec. 2022
Zile şi nopţi la Stalingrad. Bucuria de a nu fi nimeni înaintea mea la Poştă (nu le merge conexiunea – îmi spune, fericită, lucrătoarea – altfel coada pentru taxa de paşapoarte s-ar fi întins pînă-n stradă) mi-a fost umbrită de descoperirea c-am cumpărat de pe Internet, în variantă franţuzească, Zile şi nopţi, romanul lui Constantin […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: Albă ca Zăpada

21:36, 16 Dec. 2022
Cânta la muzicuţă. Încă nu intrase pe felie. La-nceput îl foloseau bazaţii ca săgeată. Pe vremea aia nu punea botu decât pe muzicuţă. Scotea un ban frumos. Primul joint („trage şi dă-o mai departe”) a fost în scara blocului. Băieţie! Aiurea, n-aveau cu ce să-şi coloreze plictisu… P-ormă şi-a dorit să fie barză, adică să […]

ISTORIA FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Spionajul rus, în vreme de război: asaltul asupra Europei, via Austria

20:01, 16 Dec. 2022
Ţara cu care preşedintele Klaus Iohannis tocmai ”a bătut palma” (acceptînd şi parafînd prin întîlnirile sale cu oficialii Austriei, la Bruxelles, fără nicio reacţie umilinţa veto-ului pe care acest stat l-a dat României), este, cum am mai arătat, ”cap de pod” al operaţiunilor de spionaj rusesc în Europa. Mai presus de toate, chiar în aceste momente în care ne aflăm practic într-un conflict cu Moscova, Austria e ea însăşi o ţară coruptă şi penetrată de spionii ruşi.

Ion Cristoiu: La Procesul de la Târgovişte, Elena Ceauşescu avea la mînă o brăţară de aur

07:34, 16 Dec. 2022
Dezvăluire din Adevărata Stenogramă. Tresar citind în Adevărata stenogramă a Procesului Ceauşescu despre momentul în care un militar vrea să-i ia Elenei Ceauşescu brăţara de aur de la încheietura mîinii: „(Un militar îi pune lui Nicolae Ceauşescu căciula pe cap. Alţi militari îi leagă pe Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu). Elena Ceauşescu: Mă, copii, mă! […]

COMENTARIU Marius Oprea / România a cheltuit un miliard, ca să piardă alţi 25, iar Iohannis dă la pace cu Austria

18:00, 15 Dec. 2022
Fără să-şi dea seama, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, care a furnizat cifrele de mai sus (prima, a pierderilor estimate ca urmare a neacceptării noastre în Schengen, a doua a banilor cheltuiţi cu ”securizarea frontierelor”) i-a dat o grea lovitură lui Klaus Iohannis. Acum se vede, mai mult decît oricînd, că avem un preşedinte inutil. Ba chiar nociv pentru România.

Ion Cristoiu: Diversiunea pusă la cale de Klaus Iohannis pentru a se salva şi a-şi salva Clica a reuşit! Nimeni nu e vinovat!

07:33, 15 Dec. 2022
Luni, 12 decembrie 2022. Preşedintele Klaus Iohannis susţine o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni cu prilejul vizitei în ţara noastră a preşedintelui Confederaţiei Elveţiene. Joi, 8 decembrie 2022, Consiliul JAI a respins (cu două voturi împotrivă, Austria şi Olanda) cererea noastră de a fi admişi în spaţiul Schengen. E un dezastru. Şi nu atît […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: „Şi Titanicu-a fost mare/ Şi s-a scufundat, măi, Doamne”

22:31, 14 Dec. 2022
Cum cine-i Sorin Necunoscutu? Un manelist notoriu. I-auzi cum a potrivit-o: „Duşmanii n-are valoare/ Cât le-ar fi neamu de tare/ Le-am arătat, frăţioare/ Că-i scufund ca pă vapoare…” (Auzi acordionu, cum o dă din Mi în Re; i-auzi ţambalu cum o dă la-ntors!). Azi punem pe noi ce-avem mai bun (treningu ăla de firmă) şi […]

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Poveşti de spionaj din Austria zilelor noastre: ţara cu 7.000 de spioni

11:53, 14 Dec. 2022
Austria s-a îndreptat către neutralitatea ei oficială din anii ’50, în urma tratatului încheiat la Moscova, prin care în 1955 trupele sovietice şi apoi şi aliaţii s-au retras din ţară. În Austria legile fac din spionaj o ”crimă”, doar dacă este îndreptat împotriva Austriei. Dacă spionii n-au treabă cu ea, nici Austria n-are treabă cu ei. În acest climat, oficialii austrieci sînt totuşi primii cei mai expuşi influenţei ruse. Această politică din trecut e actuală încă şi face din această ţară un pericol potenţial mult mai mare pentru Uniunea Europeană, decît ”migraţia ilegală”.

Ion Cristoiu: Un titlu fals: TVR – Revoluţia Română în direct

07:18, 14 Dec. 2022
Care Revoluţie în direct? Un volum mai puţin cunoscut despre Evenimentele din decembrie 1989 – Emil Constantinescu Păcatul originar, sacrificiul fondator. Revoluţia din 89 aşa cum a fost, editura Minerva, Bucureşti, 2009 – pune punctul pe i în chestiunea titlurilor date pînă acum transmisiei în direct a Evenimentelor din decembrie 1989: Revoluţia română în direct: […]

COMENTARIU Marius Oprea / România şi Bulgaria sînt victimele KGB-ului din Austria

09:13, 13 Dec. 2022
Ca orice ţară – mai ales din această parte a lumii – Austria n-a fost scutită în trecut de prezenţa agenţilor Directoratului 1 al KGB – cel însărcinat cu ”afacerile externe” de spionaj sovietic şi ale succesorului său, FSB-ul, cum nici de cele ale GRU, spionajul militar rus. Cu o excepţie, care semnifică multe despre […]

Ion Cristoiu: Cînd o greşeală surpă un tron

07:52, 13 Dec. 2022
Cum funcţiona cenzura pe vremuri. Din Viaţa lui Cuza-Vodă, eseul de succes al lui Dimitrie Bolintineanu din 1868 – aflu că în vizită la Înalta Poartă fiind, Domnitorul Principatelor Unite a dat ciubuc de un milion de lei. Ştiu însă că Dimitrie Bolintineanu a scris şi publicat, în 1860, broşura Vizita Domnitorului Principatelor Unite la […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: România zânatică

17:54, 12 Dec. 2022
Ca orice copil amărât, are şi România o zână bună. De fapt două principale şi un stol de aspirante. Cu părinţi scandalagii şi bătăuşi, noaptea la culcare, când îşi trage perna peste cap, ca să nu mai audă circul din casă, România îşi visează zânele bune, ca pe nişte mame glossy ale naţiunii, fără cearcăne, fără bătături, mirosind a parfum, nu a rântaş, cu părul mătăsos căzându-le în valuri pe umerii de sidef, nu în capot şi cu moaţe-n cap, mereu frumoase, mereu elegante, mereu diafane, mereu zâmbitoare, mereu generoase, mereu inteligente, mereu cu sclipici, mereu sincere, mereu moldovence.

PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / Austria e Belarusul din miezul Europei: ”neutră”, dar rusofilă prin istorie, politică şi economie, ţară în care Putin lucrează prin interpuşi

11:00, 12 Dec. 2022
Respingerea României şi Bulgariei de la intrarea în Schengen au, în opinia mea, mai degrabă explicaţii geostrategice decît politice. Nu e vorba nici de alegerile interne din Austria, nici de refugiaţi. Intrarea celor două ţări în Schengen ar fi dus la o armonizare unitară din punct de vedere teritorial şi al comunicaţiilor a coaliţiei anti-ruse din Europa. Un dezastru politic şi economic, pentru Putin. O mai bună circulaţie a oamenilor şi a mărfurilor ”în spatele frontului” din Ucraina şi în cadrul coaliţiei occidentale care i se opune nu era deloc în avantajul Moscovei, aşa că Putin a obţinut ce-a vrut. Sînt, din păcate, prea multe dovezi din trecutul recent, ca să nu mai vorbesc de mai vechea istorie postbelică. Ele arată că Austria acţionează ca un ”Belarus” al lui Putin, în miezul Europei.

Ion Cristoiu: O Diversiune de cavernă: Şo pe companiile austriece din România!

08:01, 12 Dec. 2022
Pe 23 noiembrie 2022, la conferinţa de presă susţinută cu prilejul vizitei în Letonia, Klaus Iohannis a surprins pe mulţi avansînd, întîia oară după 29 august 2022, cînd s-a iscat Isteria numită România e ca şi intrată în Schengen, posibilitatea ca pe 8 decembrie 2022, la Consiliul JAI, ţara noastră să nu primească un vot […]

Ion Cristoiu: Cînd Adevărul nu poate fi spus din cauza urilor prea proaspete

07:41, 11 Dec. 2022
Pledoaria lui Arghezi pentru Autoritatea de protecţie a consumatorului. Tudor Arghezi semnalează în tableta O autoritate care ne lipseşte, din Bilete de Papagal, 15 iulie 1929, absenţa în interbelic a ceea ce se cheamă azi Autoritatea pentru protecţia consumatorului: „Clientul, cînd cheamă un instalator să-i puie din nou în funcţiune un robinet de apă sau […]

COMENTARIU Lelia Munteanu: Un fost premier instigă la revoltă în Israel. Structura viitorului guvern – “o culme a nebuniei”

20:21, 10 Dec. 2022
Ehud Barak (80 de ani) e un personaj legendar în istoria Israelului: fost comandant, între 1983-1986, al AMAN (Direcţia de Informaţii Militare, unde a condus câteva operaţiuni de răsunet), fost Şef al Statului Major al Armatei (1991-1994), fost premier (1999-2001), fost Ministru al Apărării (2009-2012), fost lider de partid parlamentar.    Inaimic consecvent şi necruţător […]

COMENTARIU Sorin Avram: Patrioţii pesedişti şi penelişti, încăierare din cauza asupritorului austriac

12:35, 10 Dec. 2022
Decizia Austriei de a nu primi România în spaţiul Schengen i-a trezit pe patrioţii din PSD şi PNL care se odihneau liniştiţi sub umbrela NATO şi aşteptau să le cadă para mălăiaţă şi să vadă cum pică din cer miliardele de euro din PNRR. În momentul în care au auzit ce au făcut austriecii, patrioţii din PSD Suceava au sărit în picioare, şi-au aranjat bundiţa, şi-au dat căciula de miel pe spate, au luat una mică pentru curaj şi s-au dus la gardul companiei HS Timber Productions (fosta Holzindustrie Schweighofer) din Rădăuţi. Acolo, patrioţii au început să agite furcile şi topoarele, aşteptându-i pe patronii austrieci să iasă afară pentru a le spune vreo două de la obraz.

Ion Cristoiu: Bucureştiul – oraş atît de dornic să aibă despre ce vorbi

08:01, 10 Dec. 2022
Viitorul hotărît chiar de la naştere. Tacitus despre relaţia dintre Destin şi Întîmplare în Istorie. Citez din Anale: „Dar eu, de cîte ori aud vorbindu-se despre aceste chestiuni şi de altele asemenea, nu pot spune hotărît dacă viaţa omului se desfăşoară după o lege a destinului şi după o necesitate imuabilă, sau la voia întîmplării. […]

COMENTARIU Sorin Avram – România Inutilului de la Cotroceni, pe nicăieri. Croaţia, şi în Schengen, şi în semifinalele CM

21:11, 09 Dec. 2022
Croaţia s-a calificat în semifinalele Campionatului Mondial după ce a eliminat Brazilia după 120 de minute de joc şi lovituri de la 11 metri. Dacă Brazilia l-a avut în teren pe fenomenalul Neymar, Croaţia l-a avut pe uluitorul Luka Modric, care la 37 de ani ”ară” terenul de parcă ar urmări să cucerească premiul pentru […]

Ion Cristoiu: Am făcut o eroare fatală: Am crezut că Austria e România. Altfel spus că Austria e slugă la Marile Puteri, aşa cum e România

06:48, 09 Dec. 2022
Consiliul JAI a decis joi, 8 decembrie 2022, neadmiterea României în Spaţiul Schengen.  Un vot pur şi simplu, fără nici o precizare menită a îndulci lovitura. Şedinţa JAI a fost o lovitură cumplită pentru România. Prin respingerea cererii de admitere ni s-a dat un bocanc în gură. Prin admiterea Croaţiei ni s-a dat o flegmă-n […]

COMENTARIU Sorin Avram – Dosarul Schengen, cronica unui eşec anunţat

21:29, 08 Dec. 2022
În timpul regimul comunist, Provincia mergea la Capitală cu diferite plocoane pentru şefi, pentru a primi diferite aprobări. În 2007, în buna tradiţie românească, România a mers cu plocoane la Bruxelles pentru a fi primită în Uniunea Europeană. Dacă în timpul comunismului, de la Brad, Târgu Jiu, Calafat, Iaşi şi Buziaş se pleca spre Bucureşti cu lapte, brânză, carne, ouă, ţuică şi vin, în 2007, România a plecat spre Bruxelles cu petrol, lemn, bănci, reţele de distribuţie a energiei electrice şi tot ce mai avea ea prin curte.

COMENTARIU Marius Oprea / E un eşec major, dar nu doar al României. Austria ne-a învăţat ce păţeşti cînd scuipi în oglindă, iar pentru noi e vremea trezirii din Visul European

21:27, 08 Dec. 2022
Răul nu mai poate fi reparat: cred că euro-entuziasmul românesc se va transforma foarte repede într-o euro-furie rece, şi cu atît mai periculoasă. Noi, românii, avem o singură calitate vizibilă – ştim să urîm cu patimă, solidar şi pe termen lung. Aici nu e vorba doar de Austria, ci de Europa însăşi. Nimeni nu poate să explice, în termeni simpli, de ce, dacă îndeplineşti criteriile, nu ţi se aplică regulile generale. De ce eşti tratat ca o naţiune de mîna a doua, doar pentru că tot ”regulile europene”, impuse celor care s-au aşezat mai tîrziu la masa comună, au făcut posibil un asemenea tratament.

COMENTARIU Crenguţa Nicolae: Schengen cu migranţi bătuţi şi alergaţi cu câini la frontieră

17:41, 08 Dec. 2022
Liderii austrieci şi europeni au recunoscut deschis că reuniunea Consiliului JAI pe tema extinderii Schengen nu urma să fie despre meritele ţărilor din Est de a deveni gardienii Vestului, ci despre spaimele occidentalilor de a fi inundaţi de migranţi în număr şi mai mare.