PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / De ce fug evreii din Rusia, ţara care ”luptă împotriva fascismului”

La două săptămîni după invadarea Ucrainei, un jurnalist din New York nota că rabinul şef al Moscovei, Pinchas Goldschmidt, a zburat mai întîi în Ungaria şi apoi spre Israel, pentru a strînge bani pentru evreii ucraineni care se refugiază din calea războiului, spre celelalte ţări din Europa de Est, cît şi pentru a pregăti evacuarea lor de acolo, spre Israel. Misiune care i-a reuşit. Era însă doar preambulul: rabinul Goldschmidt i-a administrat o grea lovitură ”antifascistului” Putin, fugind el însuşi din Rusia ”eliberatoare”. Gestul său e explicit pentru situaţia paradoxală, cu care se confruntă evreii dintr-o ţară care ”luptă împotriva fascismului”.

2792 afișări
Imaginea articolului PREZENTUL FĂRĂ PERDEA Marius Oprea / De ce fug evreii din Rusia, ţara care ”luptă împotriva fascismului”

Rabinul Goldschmidt, evreul care nu l-a mulţumit pe Putin

Organizaţiile evreieşti din Rusia au avut un dublu limbaj faţă de războiul din Ucraina. În ansamblu, minoritatea evreiască a adoptat un ton ceva mai critic, faţă de puternica Biserică Ortodoxă, care prin vocea Patriarhului Kirill susţine pe o singură voce, activ şi necondiţionat campania militară a lui Putin în Ucraina. Paradoxal, deşi oficial e vorba de ”denazificare”, de ”defascizarea” Ucrainei, evreii ruşi n-au sărit în sus de bucurie. Vocea de departe cea mai critică (în limitele prudenţei) a fost cea a lui Pinchas Goldschmidt, rabinul-şef al Moscovei, un personaj care a pus de mai multe ori probleme regimului autoritar de la Kremlin.

Născut la 21 iulie 1963, Goldschmidt a ajuns slujitor al Sinagogii Corale şi rabin-şef al Moscovei din 1993. S-a născut la Zurich, în Elveţia, într-o familie de oameni de afaceri evrei-ortodocşi şi a plecat singur în Israel la o vîrstă fragedă, pentru a urma studii rabinice. Tînăra familie Goldschmidt se mutase în 1989 în Rusia Sovietică, cu binecuvîntarea Rabinatului Şef al Israelului, a Congresului Mondial Evreiesc şi a unei adunări de organizaţii şi activişti evrei din fosta Uniune Sovietică, pentru a înfiinţa prima Curte Rabinică, desfiinţată din perioada lui Stalin. Eminent specialist în jursiprudenţă talmudică, rabinul Goldschmidt a fost ales în 2011 preşedinte al Conferinţei Rabinilor Europeni (CER), care reuneşte peste şapte sute de rabini, de la Dublin pînă la Habarovsk, în Siberia.

De la bun început, Pinchas Goldschmidt a supărat autorităţile ruse, pentru că a creat o linie directă din 1990 cu Ministerul de Interne israelian, pentru a reconfirma evreii care şi-au ascuns identitatea evreiască în perioada sovietică. În 1991, după puciul de la Moscova şi prăbuşirea Uniunii Sovietice, Goldschmidt a jucat un rol esenţial în întemeierea şi dezvoltarea structurilor organizatorice ale comunităţii evreieşti, de la şcoli şi grădiniţe, pînă la bucătării kosher şi şcoli rabinice. Nu a ocolit nici implicarea politică: Goldschmidt a criticat adesea antisemitismul rus, în articole de opinie în presa internaţională, s-a adresat, de asemenea, cu subiecte privind comunitatea evreiască din Rusia în Senatului SUA, în Parlamentul UE, la Consiliul Europei şi în Knesset-ului israelian, discutînd despre starea comunităţii evreieşti şi despre ameninţările antisemitismului rus. Confirmînd acuzele lui Goldschmidt, în ianuarie 2005 nu mai puţin de cinci sute de persoane, inclusiv redactori de ziare, intelectuali publici şi 19 deputaţi ai Dumei, au publicat un apel către Procurorul General al Rusiei, solicitînd închiderea tuturor asociaţiilor evreieşti din Rusia, ”reciclînd” acuzaţiile antisemite tradiţionale din ”Protocoalele Sionului”, fabricate de Ohrana ţaristă la începutul secolului XX. O emisiune de televiziune de atunci, în timpul căreia au sunat, se spunea, peste 100.000 de persoane, arăta că 54% dintre participanţi au susţinut ideea interzicerii tuturor organizaţiilor evreieşti din Rusia.

Pinchas Goldschmidt a răspuns în detaliu la toate incriminările aduse evreilor, într-un lung articol din ”Izvestia”, dar în acelaşi an 2005, în septembrie, cînd se reîntorcea în Rusia de la un congres internaţional evreiesc, i s-a refuzat reintrarea în ţară. I s-a acordat viza abia după trei luni, în urma unei campanii internaţionale, iar cetăţenia rusă i s-a acordat abia în 2010, prin decret special al preşedintelui Rusiei, Dmitri Medvedev. Goldschmidt, care vorbeşte şapte limbi şi e din 2011 ales preşedinte al Conferinţei Rabinilor Europeni, consideră că e fundamentală crearea unei societăţi tolerante faţă de toate minorităţile, ca semn distinctiv al unei Europe libere.

În 2016, într-o mişcare revoluţionară, Goldschmidt a angajat CER-ul într-un dialog interconfesional cu Vaticanul, publicînd „Între Ierusalim şi Roma”, primul răspuns teologic evreiesc la ”Nostra Aetate” a bisericii catolice. Rabinul Moscovei considera în acest document că ”pe măsură ce lumea occidentală devine mai laică şi abandonează valorile iudeo-creştine, cu atît libertatea religioasă va fi „din ce în ce mai ameninţată, atît de forţele secularismului, cît şi ale extremismului religios”. Mai mult, îşi exprimă încrederea că printr-o asociere cu ”comunitatea catolică în special şi cu alte comunităţi de credinţă în general, pentru a asigura viitorul libertăţii religioase, pentru a promova principiile morale ale credinţelor noastre, în special sfinţenia vieţii şi importanţa familiilor tradiţionale şi de a cultiva conştiinţa morală şi religioasă a societăţii”, este un cîştig comun. La întîlnirea pe care rabinul Pinchas Goldschmidt a avut-o în 31 august 2017 cu Papa Francisc, acesta din urmă a apreciat că ”am reuşit să nu apropiem unul de altul şi să ne angajăm într-un dialog eficient şi fructuos. Am crescut în dezvoltarea reciprocă şi am adîncit legăturile noastre de prietenie".

Goldschmidt a creat astfel relaţii fără precedent între comunităţile evreieşti şi cele catolice. În plus faţă de aceasta, rabinul Goldschmidt a înfiinţat şi primul Consiliu paneuropean, pentru liderii musulmani şi evrei, pentru a construi punţi şi a deschide dialogul între cei 1,6 milioane de evrei şi 40 de milioane de musulmani din Europa. Ca urmare, rabinul de la Templul Coral din Moscova nu e doar rabinu-şef ”al Moscovei”, ci una din cele mai ascultate voci ale evreimii din lume. Într-un top al celor mai influenţi evrei din lumea întreagă, ”Jerusalem Post” îl aşeza în 2008 pe Pinchas Goldschmidt pe locul 31. Pe 27 iulie 2016, preşedintele francez, Francois Holland, i-a acordat lui Goldschmidt titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare, pentru contribuţia sa la consolidarea relaţiilor dintre Rusia şi Franţa.
Rabinul Pinchas şi soţia sa Dara au şapte copii, din care cinci sînt căsătoriţi deja, de la care au  opt nepoţi. Astfel încît decizia rabinului de a părăsi intempestiv Rusia nu a fost una uşoară, dar a luat-o: între a-şi trăda convingerile, cedînd presiunilor lui Putin pentru a-i susţine campania de ”denazificare” şi ”defascizare” a Ucrainei şi a alege calea exilului, a ales a doua variantă.

Pe 7 iunie 2022, una din nurorile rabinului-şef al Moscovei, jurnalista Avital Chizhik-Goldschmidt a declarat că Pinchas Goldschmidt a părăsit Rusia, după ce a fost supus unor presiuni pentru a-şi exprima sprijinul pentru invazia din Ucraina: ”Pot în sfîrşit să împărtăşesc faptul că socrii mei, rabinul şef al Moscovei, Pinchas Rabbi şi Dara Goldschmidt au fost presaţi de autorităţi să susţină public operaţiunea specială din Ucraina – şi au refuzat”. Potrivit ”Jerusalem Post”, Goldschmidt va rămîne în Israel, dar rabinii şefi Ashkenazi şi Sefarzi David Lau şi Yitzhak Yosef le-au scris o scrisoare liderilor comunităţilor evreieşti din Rusia, cerîndu-le să respecte în continuare autoritatea lui Goldschmidt, chiar dacă acesta este „în imposibilitatea de a rămîne în congregaţia sa”.

La Putin acasă, cu Putin la masă

În prezent, evreii din Federaţia Rusă sînt în aceeaşi situaţie în care s-au aflat creştinii ortodocşi din Ucraina, care pînă nu demult s-au aflat sub ascultarea Patriarhului Kirill al Moscovei. Războiul din Ucraina i-a pus în faţa unei alegeri dificile, între opţiunea clară a rabinului-şef al Moscovei Pinchas Goldschmidt şi cea a rabinului-şef din Federaţia Rusă, Berel Lazăr. Prietenia dintre acesta din urmă şi Putin a fost adesea afişată, dar relaţiile dintre cei doi au fost mai mult decît evidente de la invadarea Ucrainei încoace.

Războiul nu s-a purtat numai cu arme, ci şi cu simboluri şi retorică propagandistică, în care Moscova a vorbit adesea despre ”antisemitismul” ucrainean. Iar Berel Lazăr, rabinul-şef al Federaţiei Ruse a sprijinit din plin această retorică a lui Vladimir Putin în războiul de propagandă, socotindu-i şi el alături de liderul de la Kremlin pe ucraineni drept ”antisemiţi şi neo-nazişti”. Poreclit ”Rabinul lui Putin”, Berel Lazăr a sosit în Rusia de la New York acum 25 de ani şi s-a încadrat rapid în ”peisaj”: s-a spus despre el că ”şi-a creat propria feudă în Rusia”, fiind ajutat fără îndoială de fidelitatea pe care a arătat-o faţă de Putin. În 2014, cînd Rusia a anexat peninsula Crimeea, Berel Lazăr i-a denunţat pe rabinii ucraineni care s-au opus anexării şi le-a spus rabinilor din Rusia să rămînă tăcuţi, în legătură cu ”activitatea politicienilor”. Totodată, rabinul-şef al Rusiei, Lazăr, a apărat legile homofobe controversate din Rusia, adoptate în perioada premergătoare a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci.

Aparent, rabinul-şef a rupt această ”neutralitate binevoitoare” faţă de acţiunile lui Putin în 3 martie, cînd Berel Lazăr a declarat şi el că este gata să facă orice ”pentru a reduce la tăcere armele”, după ce rabinii ucraineni au criticat invazia. ”Dumnezeu se aşteaptă ca fiecare credincios să facă tot ce-i stă în putere pentru a salva vieţi omeneşti. Personal, sînt pregătit pentru orice mediere, gata să fac orice pot şi mai departe pentru a reduce la tăcere armele şi pentru a opri bombele”, a scris atunci rabinul Berel, într-o postare pe un site web evreiesc rus. ”Acum este momentul pentru acţiuni comune. Prin urmare, fac apel la toţi liderii religioşi din Ucraina, Rusia, Europa şi alte continente să unească forţele pentru pace. Noi, loiali numai unui singur Dumnezeu, ar trebui să ne folosim toată influenţa, toată puterea noastră pentru a opri haosul şi a preveni alte victime”.

Dar, după ce a apărut alături de Kirill şi de Putin, încurajînd invazia pentru ”denazificarea” Ucrainei, ”Rabinul lui Putin” nu a mai fost crezut de nimeni. Apelul său de a pune capăt războiului părea a fi rupt cu poziţiile sale anterioare, cu privire la politica Rusiei referitoare la Ucraina. Schimbarea atitudinii păra a fi fost dictată numai de oportunism. Rabinul Berel este contestat de Congresul Evreiesc din Rusia, un grup de asociaţii evreieşti care-l consideră drept rabin-şef pe altcineva, anume pe Adolf Saievici.

Dar Berel Lazăr are de partea sa guvernul rus şi pe preşedintele său, Putin. El apare în mod regulat la evenimentele sponsorizate de Kremlin şi i-a oferit lui Putin un tur al Zidului Plîngerii din Ierusalim în 2012, apărînd alături de preşedintele rus cînd acesta l-a găzduit la Moscova pe fostul premier Benjamin Netanyahu, în vizita de stat din 2018. Berel Lazăr a şi criticat formal, e drept, expulzarea unor rabini incomozi ai puterii din Rusia, cît şi ajutorul acordat Siriei. Rabinul-şef al Rusiei a intrat în conflict direct după izbucnirea războiului din Ucraina inclusiv cu purtătorul de cuvînt al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Rusia, rabinul Boruch Gorin, care la trei zile după invadarea Ucrainei a postat pe facebook ”Opriţi războiul! Acest lucru ar putea provoca accese de furie, dar nu am alte cuvinte acum” (aluzie la interzicerea cuvîntului ”război”, în legătură cu invadarea Ucrainei). Şi cu mulţi alţi rabini, care s-au declarat şi ei deschis, împotriva conflictului.

Rabinul-şef Berel a apărut, alături de patriarhul Kirill, în ”poza de grup” alături de Putin, anunţînd ”operaţiunea specială” din Ucraina. Ca şi patriarhul, Berel Lazăr a avut numai de profitat, de pe urma asocierii cu Kremlinul. S-au construit sinagogi impozante şi chiar ostentantive, instituţii, inclusiv zeci de şcoli confesionale. S-au deschis sinagogi chiar cu mult dincolo de Moscova, inclusiv în îndepărtatul Arhanhelsk, în cel mai nordic centru comunitar evreiesc din lume sau la Tomsk, în Siberia. La Moscova, s-a inaugurat în 2012 Muzeul Evreiesc şi Centrul de Toleranţă, care au costat 50 de milioane de dolari, fonduri alocate de guvernul rus.  Contestat în însăşi comunitatea evreiască, rabinul-şef Berel nu poate să nu ţină cont de un fapt în sine: în săptămînile de la începutul războiului, comunitatea evreiască din Rusia şi-a atras critici din străinătate, pentru că nu a condamnat un război care a provocat morţi inclusiv printre evrei (mai ales după mediatizata ucidere într-un bombardament a unui supravieţuitor al Holocaustului) şi transformarea a milioane de ucraineni, inclusiv a zeci de mii de evrei, în refugiaţi – temă faţă de care comunitatea evreiască internaţională e deosebit de sensibilă.

În acelaşi timp, Berel şi ceilalţi rabini pro-Putin au de înfruntat un fond emoţional foarte puternic. Ucraina este, pentru multe comunităţi de evrei, ”locul de naştere” în multe privinţe, măcar spiritual. Un rabin ucrainean, născut în Sankt Petersburg, Moshe Azman, a cerut în mod explicit rabinilor ruşi să condamne agresiunea. Tema e cu atît mai sensibilă, cu cît rabinii ruşi sînt angajaţi ”într-un act delicat de echilibristică”, după cum scria nu demult ”The Time of Israel”, care vizează ”menţinerea siguranţei şi accesului la viaţa evreiască pentru cei aproape 200.000 de evrei din ţară”. Roman Bronfman, fost parlamentar israelian născut în Ucraina, autor al unei cărţi despre evreii ruşi şi istoria lor, comenta pentru acelaşi ziar, că evreii ruşi ”trebuie să ţină cont de opinia publică din Occident”, precum şi de faptul că ”aproape toţi îşi au originile în Ucraina, Moldova sau Belarus”, ţări care făceau parte din ”locurile de aşezare” ale evreilor, unde li se permitea să trăiască în timpul ţarismului. ”Foarte puţini evrei ruşi vin efectiv din Rusia. Aceasta înseamnă că invazia în Ucraina a lovit o coardă emoţională, împiedicîndu-i să se alăture pînă la capăt clerului rus, care sprijină războiul”, a spus Broffman, care a observat că se prăbuşeşte un model, care ”a funcţionat pînă acum în Rusia”, unde rabinii au rămas în afara politicii, ”în schimbul sprijinului guvernului, precondiţionat de libertatea de a nu sprijini în mod deschis guvernul şi nici de a-l încuraja. Războiul a redus drastic această libertate”.

Misha Kapustin, un rabin care a fugit din Crimeea în Slovacia în 2014, după ce armata rusă a anexat peninsula, declara că ”forţa morală cere clerului să se pronunţe împotriva războiului din Ucraina”, dar a adăugat că înţelege de ce rabinii ruşi nu au făcut asta cu mai multă forţă: ”este uşor pentru noi să criticăm, dar Rusia este o dictatură. Deci, ce ar trebui să facă?  Să abandonezi evreii acolo? Rabinii din Rusia se confruntă cu o alegere foarte dificilă”. Este una pe care nu trebuie să şi-o imagineze, pentru că el a făcut-o deja. ”Am părăsit Crimeea tocmai pentru că nu am vrut să mă pun în această poziţie”, a spus Kapustin. E ceea ce a făcut şi rabinul-şef al Moscovei, Pinchas Goldschmidt.

Un alt rabin moscovit, Alexander Boroda, nu se gîndeşte la multe, dar nu să plece. ”Este o situaţie complicată. În vremuri de război, oamenii nu gîndesc raţional. Unii cred: ori eşti cu noi, ori împotriva noastră. Vă explicăm că aducerea păcii este baza oricărei comunităţi religioase, în special a celei evreieşti”. Boroda e în fruntea unei sinagogi ostentative, nou construită în Jukovka, o suburbie bogată a Moscovei. El a adăugat, intervievat telefonic de ziarul israelian Haaretz, că ”mulţi dintre cei care au plecat au făcut acest lucru dintr-o reacţie iniţială de panică, dar se vor întoarce. Nu va afecta renaşterea vieţii evreieşti în Rusia, pe care vom continua să o aducem la noi culmi, indiferent de politica internaţională”. S-a ferit să spună ceva de Ucraina, şi de ”operaţiunea specială”, ori despre gestul rabinului-şef al Moscovei. Este ceea ce el şi cei asemenea lui definesc drept ”neutralitate partizană”, dar ceea ce criticii lor spun că reflectă o ”deferenţă nepotrivită faţă de putere”. Cum ar putea fi judecaţi? Ei sînt cei ce trăiesc la Putin în casă, cu Putin la masă.

 


 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici