Spania pregătește cea mai mare conductă submarină de hidrogen din lume: va alimenta Europa cu energie verde

Spania avansează rapid în cursa hidrogenului. Riscurile tot mai mari privind aprovizionarea cu gaz, generate de închiderea strâmtorii Ormuz, veto-ul asupra gazului rusesc sau cererea din Asia, precum și impactul asupra prețurilor, încep să reducă diferența dintre costurile de producție ale hidrogenului și cele ale altor surse.

Pentru a accelera implementarea acestui nou vector energetic, Enagás, companiile franceze NaTran și Teréga, portugheza REN și germana OGE au făcut un nou pas înainte, prin lansarea fazei de inginerie detaliată (Front-End Engineering and Design, FEED) pentru hidroductul submarin BarMar, una dintre cele mai ambițioase infrastructuri energetice promovate în prezent de Uniunea Europeană.

Promotorii proiectului au finalizat cu succes studiile de inginerie de bază (pre-FEED), precum și procesul de consultare publică desfășurat în Spania și Franța, încheiat pe 12 iulie.

Vrei mașină electrică în Spania? Nou program de ajutor cu subvenții de până la 4.500 de euro

Unde pe pământ spaniol vei putea vedea cel mai bine eclipsa din august: lista celor 51 de localități din apropiere de Madrid

Compania Wood s-a ocupat de proiectarea conductei, în timp ce Tecnoambiente și Natural Power au realizat studiul de impact asupra mediului.

Franța și Germania și-au reafirmat sprijinul politic pentru coridorul de hidrogen care va conecta Peninsula Iberică de centrul Europei.

Summit Germania–Franța

Într-o reuniune desfășurată pe 17 iulie, cele două țări s-au angajat să colaboreze în următorul an cu Spania, Portugalia și Comisia Europeană pentru a defini un cadru tehnic și de reglementare care să reducă riscurile Coridorului de Hidrogen din Sud-Vest.

Scopul este facilitarea dezvoltării și finanțării proiectului, mai ales în contextul incertitudinilor legate de cererea viitoare, costurile infrastructurii și distribuirea riscurilor între companii, state și utilizatori.

Anterior, pe 6 iulie, Germania participase deja la o reuniune ministerială alături de miniștrii Energiei din Spania, Franța și Portugalia, precum și de comisarul european Dan Jørgensen, pentru a consolida coordonarea și dezvoltarea interconexiunilor energetice.

Principalul progres rezultat în urma acestor întâlniri este implicarea Germaniei în susținerea coridorului, conceput pentru a transporta hidrogen regenerabil din Peninsula Iberică, traversând Franța și alimentând ulterior marile centre industriale europene.

Coridorul H2Med ar urma să contribuie semnificativ la acoperirea cererii, estimată între 17 și 21 milioane de tone anual până în 2040, potrivit Ministerului german al Economiei și Climei.

Deși lucrările de construcție sunt încă la câțiva ani distanță, proiectul părăsește acum faza conceptuală și devine o infrastructură concretă, cu design tehnic clar.

Faza FEED va stabili traseul final al conductei, va dimensiona instalațiile, va pregăti documentația pentru autorizații și specificațiile necesare pentru licitarea construcției.

Obiectivul rămâne același: punerea în funcțiune a BarMar în 2032 și transformarea Peninsulei Iberice în principalul coridor de export al hidrogenului regenerabil către centrul Europei.

Spania și Portugalia își confirmă potențialul de export (0,4 milioane tone/an pentru Portugalia și 1,22 milioane tone/an pentru Spania), urmând să atingă capacitatea maximă a BarMar după 2032.

În 2035, producția totală estimată în Spania ar putea ajunge la 4,6 milioane de tone, dintre care 2,6 milioane pentru consum intern.

Un proiect strategic pentru Europa

BarMar este componenta cea mai complexă a proiectului H2Med, primul mare coridor european de hidrogen regenerabil. Acesta include două interconexiuni majore: CelZa, care va lega Celorico da Beira (Portugalia) de Zamora, și BarMar, conducta submarină dintre Barcelona și Fos-sur-Mer, lângă Marsilia.

Prin aceste infrastructuri, hidrogenul produs în Spania și Portugalia va ajunge în rețelele din Franța și Germania, alimentând principalele centre industriale ale Europei.

Comisia Europeană consideră acest coridor o infrastructură strategică pentru atingerea obiectivelor Pactului Verde și ale programului RepowerEU. Proiectul H2Med a fost inclus pe lista Proiectelor de Interes Comun și este considerat una dintre „autostrăzile energetice” ale Europei.

Conexiunea submarină

Elementul central al proiectului este conducta BarMar, care va avea aproximativ 400 de kilometri și va lega portul Barcelona de zona industrială Fos-sur-Mer.

Conducta va putea transporta până la 2 milioane de tone de hidrogen regenerabil pe an, aproximativ 10% din cererea estimată a Europei pentru 2030.

Infrastructura va fi formată din circa 33.000 de țevi din oțel carbon, fiecare de 12 metri lungime, protejate cu straturi de polietilenă de înaltă densitate și beton, pentru a preveni coroziunea și a asigura rezistența mecanică.

Cea mai mare parte a traseului va fi la adâncimi între 50 și 120 de metri, dar va traversa și zone complexe din punct de vedere geologic, inclusiv canioane submarine din vestul Mediteranei. În unele zone, conducta va fi îngropată sau acoperită cu roci.

La Barcelona va fi construită o stație de compresie de aproximativ 60 MW, care va crește presiunea hidrogenului înainte de transport. În Franța, la Fos-sur-Mer, va exista o stație de recepție și măsurare, de unde hidrogenul va fi introdus în rețeaua franceză și apoi în cea europeană.

Instalarea conductei se va face cu nave specializate. Țevile vor fi sudate în segmente de 24 de metri, verificate și apoi coborâte pe fundul mării.

În funcție de zonă, conducta va fi fie așezată pe fundul mării, fie îngropată sau protejată cu rocă. Vehicule submarine operate de la distanță vor verifica instalarea. Ritmul estimat de construcție este de aproximativ 2 kilometri pe zi.

Ce urmează

Până acum, proiectul s-a concentrat pe demonstrarea viabilității tehnice. Studiile pre-FEED au validat conceptul, au definit un traseu preliminar și au analizat condițiile geologice și de mediu.

Acum începe o etapă mult mai precisă, în care vor fi integrate toate datele tehnice, studiile de mediu și rezultatele consultărilor publice.

Vor fi stabilite traseul final, instalațiile auxiliare și documentația pentru autorizații, precum și specificațiile pentru licitațiile viitoare. Decizia finală de investiție este așteptată în 2029.

Proiectul are un sprijin politic și financiar important. În 2025 a primit 28,3 milioane de euro din programul Connecting Europe Facility pentru studii și analize.

Totuși, succesul său depinde de factori dincolo de inginerie. În ultimii 5 ani, investițiile în hidrogen verde au crescut de zece ori, existând peste 500 de proiecte la nivel global, cu investiții de peste 110 miliarde de dolari, potrivit Agenției Internaționale a Energiei.

Uniunea Europeană va crește de asemenea fondurile pentru infrastructuri energetice transfrontaliere la 30 de miliarde de euro.

Europa are nevoie ca hidrogenul regenerabil să devină mai ieftin pentru a putea concura cu gazul natural și alte alternative. În același timp, trebuie să existe o cerere industrială suficientă pentru a justifica o astfel de infrastructură.

Dacă aceste condiții vor fi îndeplinite, BarMar nu va fi doar cea mai mare conductă submarină de hidrogen din Europa, ci va transforma Spania într-unul dintre principalii exportatori de energie regenerabilă sub formă de hidrogen.