Cazul a fost dezvăluit de publicația spaniolă EL PAÍS și vizează Spitalul Ramón y Cajal din Madrid. Potrivit documentelor interne consultate de publicația spaniolă și mărturiilor mai multor medici, modificările au fost făcute în sistemul informatic fără ca chirurgii care stabiliseră inițial gravitatea cazurilor să fie consultați. Conducerea spitalului neagă că ar fi existat nereguli.
Modificările au avut loc între 28 februarie și 14 martie 2025, în cadrul secției de Chirurgie Ortopedică și Traumatologie. Cei 57 de pacienți fuseseră clasificați drept „prioritari”, ceea ce în sistemul medical madrilen înseamnă că ar trebui operați în maximum 90 de zile.
Ulterior, aceștia au fost trecuți în categoria „normală”, pentru care termenul de intervenție poate ajunge la 180 de zile. Potrivit medicilor citați de EL PAÍS, schimbarea priorității nu a fost făcută în urma unei noi evaluări medicale.
Practic, prin modificarea categoriei pacientului, spitalul câștiga timp în statisticile privind respectarea termenelor de intervenție. Problema este că prioritatea stabilită în lista de așteptare nu este doar o chestiune administrativă. Pacienții sunt programați la operație și în funcție de gravitatea cazului, nu pur și simplu în ordinea în care au ajuns pe listă.
Unul dintre medicii care au reclamat situația este chirurgul Luis Alberto Martos. Acesta a observat că prioritatea unor pacienți ai săi fusese modificată și a cerut explicații conducerii.
Documentele consultate de EL PAÍS includ și corespondența internă în care un șef de serviciu explică faptul că spitalul trebuia să atingă obiectivele stabilite de autoritățile sanitare din Madrid. Într-un mesaj transmis unei doctorițe, acesta îi cere să evite, pe cât posibil, înregistrarea pacienților drept „prioritari”, deși aceștia puteau fi operați în continuare în funcție de decizia medicală.
Un caz menționat în anchetă este cel al unei fete despre care medicii considerau că nu poate aștepta. Chirurgul care a operat-o spune că exista riscul să își piardă piciorul și că a fost necesară intervenția cât mai rapidă.
Alți medici au vorbit despre pacienți cu dureri severe și probleme precum anomalii ale coloanei vertebrale, sindromul de tunel carpian sau luxații. Unul dintre chirurgi spune că nimeni nu i-a cerut acordul înainte ca prioritatea unor pacienți ai săi să fie modificată.
Gestionarea listelor de așteptare este legată și de obiectivele de productivitate ale spitalului. Potrivit documentelor citate de publicația spaniolă, respectarea termenelor de intervenție este unul dintre indicatorii utilizați pentru evaluarea conducerii serviciilor, iar rezultatele pot influența bonusurile de productivitate.
Pentru un șef de serviciu, acest bonus este de aproximativ 3.579 de euro, potrivit publicației. În cazul pacienților „prioritari”, termenul urmărit este de 90 de zile, în timp ce pentru cei din categoria normală poate ajunge la 180 de zile.
Datele publice ale Comunității Madrid nu arătau însă în mod direct câți pacienți depășiseră termenul-limită folosit pentru aceste obiective. În schimb, lista publică prezintă pacienții în funcție de durata așteptării, în intervale precum 0-30 de zile, 30-60, 60-90, 90-180 și peste 180 de zile.
În februarie 2025, secția de traumatologie a Spitalului Ramón y Cajal avea una dintre cele mai mari perioade medii de așteptare din Madrid, cu 77,5 zile, ocupând locul 23 din 28 de servicii comparate. Între timp, media a crescut la 98,6 zile.
Reprezentanții Spitalului Ramón y Cajal au transmis în scris că unitatea este angajată să gestioneze corect lista de așteptare, să respecte regulile și să ofere îngrijiri pacienților.
Conducerea susține că listele de așteptare sunt gestionate de fiecare serviciu medical pe baza criteriilor clinice și a responsabilității medicilor care consultă pacienții. Spitalul neagă, de asemenea, că direcția medicală sau conducerea ar modifica direct listele individuale ale pacienților.
Cazul a provocat însă reacții la nivel național. Ministrul Sănătății din Spania, Mónica García, a cerut comunităților autonome să aprobe noi măsuri pentru transparența și urmărirea listelor de așteptare. Ea a afirmat că manipularea listelor, în detrimentul pacienților și fără informarea medicilor, nu este un fenomen nou și a susținut că este nevoie de reguli mai stricte.
Pentru medicii care au făcut public cazul, problema depășește situația celor 57 de pacienți. Ei susțin că modificarea priorității medicale pentru a îmbunătăți statisticile poate avea consecințe directe asupra bolnavilor, deoarece transformă o decizie medicală într-una administrativă.