Camila s-a ocupat să aleagă jucăria pe care ea și colegii ei de muncă i-au oferit-o cadou unui coleg care tocmai devenise tată. Toți au rămas uimiți când la birou a ajuns „coșul senzorial” pentru bebeluși, cumpărat cu 44 de euro. Camila nu s-a uitat la dimensiunile pieselor, voia doar să fie Montessori, însă toate încăpeau în palma unei mâini. Pentru că darul era prea mic chiar și pentru un nou-născut, Camila a ajuns să cumpere și un zornăitor, tot Montessori, pentru a face un pachet cadou care a rămas, totuși, foarte mic, scrie El Confidencial.
În prezent există multe „Camila” care cheltuiesc zeci sau sute de euro pe jucării extrem de scumpe, deoarece acestea respectă metode educaționale precum Montessori, Pikler sau Waldorf, sunt ecologice, realizate manual în Girona, Danemarca sau Australia sau pur și simplu „arată bine” în sufragerie datorită culorilor pastelate.
Aceste jucării aspiraționale au tot mai mult succes, iar mai multe capitale din Spania au deja magazine specializate, în timp ce sectorul tradițional de jucării închide constant magazine și înregistrează scăderi ale vânzărilor.
„Voiam o jucărie senzorială, dar nu mi-am imaginat niciodată că biberonul din coș avea doar 100 de mililitri”, explică madrilena Camila. „Toți am fost surprinși și am crezut că vom părea cam zgârciți oferind ceva atât de mic. Mi s-a întâmplat pentru că am cumpărat online și prețul era mare, deoarece tot ce este Montessori costă și este la modă. Am apelat la acel magazin și pentru că am văzut foarte puțină varietate în oferta de jucării pentru bebeluși din alte magazine mai tradiționale.”
Potrivit site-ului Happy Moments Baby & Kids, magazinul de unde a cumpărat Camila, atunci când bebelușii ating obiectele din coș, încep să „își dezvolte simțurile, concentrarea, coordonarea și psihomotricitatea fină”. Coșul este disponibil în 19 culori diferite, însă 12 dintre ele sunt epuizate. Afacerea are sediul la periferia Barcelonei, oraș care are deja și alte magazine similare, precum Bateau Lune sau Londji. Aceasta din urmă proiectează și produce în Catalonia toate jucăriile sale din lemn, materialul preferat al acestor afaceri.
„În ultimii ani, acest fenomen s-a transformat într-un fel de modă, pentru că este răspunsul industriei la un segment de public care înainte nu exista”, explică Maite Francés, directoarea de Marketing și Comunicare a Asociației Spaniole a Producătorilor de Jucării.
„Există o parte a pieței mai sensibilă la materiale precum lemnul, iar acest lucru a fost observat și de marile companii. Dacă acum câțiva ani aceste jucării din lemn erau considerate ceva select și aveau prețuri ridicate datorită anumitor pedagogii, acum pot fi găsite în orice magazin la prețuri de trei sau patru ori mai mici”, a conchis aceasta.
Unul dintre primele magazine a apărut cu 23 de ani în urmă și observă acum cum înflorește segmentul de piață pe care l-a ajutat să-l construiască. Se numește Kamchatka și se află în Barrio de las Letras. Proprietara, Nathalie Rodríguez, preferă să nu ofere cifre despre cifra de afaceri, însă spune că aceasta a crescut între 5% și 8% anual în ultimii ani, iar valoarea medie a unei achiziții este între 45 și 65 de euro. Unul dintre cele mai importante segmente este cel al jocurilor Montessori, care a crescut cu 10% în 2025.
„Nu inventăm nimic, pentru că, până la urmă, acestea sunt jucăriile tradiționale. Mizăm pe lucruri care au funcționat dintotdeauna. Acum există mai multă curiozitate pentru acest tip de produse, dar și mai multă superficialitate. Mulți vin să caute jucării Montessori fără să știe ce sunt, pentru că unii cred că este o marcă. Pe lângă clienții mei obișnuiți, care sunt bine informați, vin și persoane cu bani care au doar referințe vagi din rețelele sociale”, explică antreprenoarea și psiholoaga de origine venezueleană.
Mai mult, Rodríguez povestește că a fost nevoită, cu o ocazie, să găsească o soluție pentru a nu vinde un curcubeu Waldorf unei femei care voia să-l cumpere doar ca obiect decorativ. Nu a vrut să permită ca banalitatea să transforme o jucărie într-un simplu ornament, chiar dacă magazinul nu este de obicei foarte aglomerat.
În timpul unei vizite de o oră, a intrat un cuplu vorbitor de engleză cu un bebeluș, un spaniol și o americancă împreună cu gemenii ei, iar după câteva recomandări s-au făcut cumpărături. Rodríguez vorbește fluent engleza, lucru pe care a fost nevoită să-l perfecționeze din cauza schimbării profilului clienților.
„Gentrificarea a făcut ca tot mai puțini spanioli să ne treacă pragul”, spune aceasta. „În ultimii trei ani am trecut de la mulți clienți din cartier la turiști. Când am început, aproape nimeni nu investea în astfel de jucării și eram o noutate în centrul Madridului, dar treptat au apărut magazine noi în aproape toate capitalele, de la Valencia sau Sevilla până în Țara Bascilor.”
Schimbări similare au avut loc și în rândul clienților magazinului Lobo Feliz, o altă afacere specializată în produse artizanale și din lemn din centrul Madridului. Locuitorii din Malasaña care veneau pe strada San Mateo nu mai sunt în predominant spanioli, ci latino-americani, explică proprietarul Luis Cantón. Valoarea medie a unei comenzi este și aici între 45 și 50 de euro.
Institutul Tehnologic pentru Produse Infantile și de Agrement, cu sediul în Alicante, publică din 1985 un ghid anual privind utilizarea jucăriilor în Spania. Cel din 2025 avertizează că 98% dintre copiii spanioli sub șase ani sunt atașați de tehnologie, în contradicție cu recomandarea de „zero ecrane” a Asociației Spaniole de Pediatrie. Deși majoritatea jucăriilor recomandate sunt din plastic, cel puțin nouă dintre cele avizate sunt din lemn.
Ghidul anterior, cel din 2024-2025, recomanda un singur joc din lemn. În plus, același raport arăta că 88% dintre profesorii chestionați și-au exprimat îngrijorarea cu privire la timpul petrecut de elevi în fața dispozitivelor digitale. Cu cât părinții se tem mai mult de interacțiunea copiilor cu ecranele, cu atât apelează mai des la magazine precum cel al lui Rodríguez.