A fost una dintre cele mai sărace țări din UE, iar acum a depășit Spania la venitul pe cap de locuitor și a învins deja Japonia

Acum 36 de ani, Lech Walesa, președintele unei Polonii în ruine care tocmai scăpase de sub jugul sovietic, a lansat un mesaj ambițios care, probabil, ar fi stârnit râsete sau neîncredere printre unii dintre cei prezenți: „Vom construi o nouă Japonie”. Pe atunci, Japonia era considerată cea mai mare minune economică din istoria recentă.

Japonia trecuse de la sărăcie aproape absolută la statutul de una dintre cele mai bogate, avansate și dezvoltate țări din punct de vedere tehnologic din lume în doar câteva decenii. Polonia era atunci una dintre cele mai sărace țări din Europa, la ani-lumină distanță de Japonia sau chiar de Spania.

În 2025, elEconomista.es a publicat că Polonia era pe punctul de a deveni mai bogată decât Japonia. Astăzi, conform celor mai recente date ale Fondului Monetar Internațional (FMI), este deja oficial: Polonia a depășit Japonia în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC) și este pe punctul de a face același lucru cu Spania. Lech Walesa a văzut cum visul său a devenit realitate.

Una dintre cele mai mari evoluții economice din ultimele decade

Polonia a fost protagonista uneia dintre cele mai mari depășiri economice din ultimele decenii. Țara din Europa Centrală, care în 1990 abia atingea o treime din venitul pe cap de locuitor al Japoniei, va depăși în acest an, pentru prima dată, economia japoneză în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPA), conform ultimelor previziuni ale Fondului Monetar Internațional (FMI).

Mai exact, Polonia va atinge în 2026 60.051 de dolari internaționali pe locuitor, față de 59.712 dolari în Japonia. Acest indicator permite compararea nivelului de producție pe persoană între țări, ținând cont de diferențele de prețuri ale bunurilor și serviciilor, astfel încât reflectă mai bine puterea de cumpărare decât PIB-ul pe cap de locuitor convertit direct în dolari pe baza cursurilor de schimb de pe piață.

Depășirea este rezultatul unei transformări economice care va fi consemnată în manualele de macroeconomie sau de istorie economică, așa cum s-a întâmplat în cazul Chinei, Japoniei sau Coreei de Sud.

După căderea comunismului în 1989, Polonia a renunțat la planificarea centralizată, și-a liberalizat economia, și-a deschis piețele către capitalul străin și a dezvoltat o puternică industrie de export, legată în special de Germania și de lanțurile de producție europene.

Aderarea sa la Uniunea Europeană în 2004 a accelerat acest proces datorită afluxului de investiții, fondurilor comunitare, noilor infrastructuri și unei integrări comerciale mai profunde. În timp ce Japonia se confrunta cu decenii de creștere economică slabă și îmbătrânire demografică, Polonia își multiplica productivitatea și convergea cu viteză mare către economiile cele mai bogate din Europa.

Dar „miracolul polonez” nu se oprește la Japonia. Următorul obiectiv este Spania, o economie pe care Polonia ar putea-o depăși în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor (PPA) în 2027, conform proiecțiilor FMI. Anul acesta, venitul pe cap de locuitor al celor două țări va fi practic identic, aproximativ 60.051 de dolari internaționali în Polonia față de 60.106 în Spania, o diferență de doar 55 de dolari.

În 2027, însă, organismul internațional prevede că Polonia va atinge 63.638 de dolari pe locuitor, depășind cei 62.518 de dolari ai Spaniei, un avantaj care ar continua să crească în anii următori, ajungând la 76.239 de dolari față de 69.994 în 2031.

Ajutorul Uniunii Europene

Următorul pas a fost acela de a se alătura procesului de dezvoltare al Europei. Obiectivul aderării la UE a constituit un puternic stimulent pentru crearea unei economii de piață bazate pe norme. În 2004, Polonia a aderat la Uniune, aducând „spiritul său antreprenorial” într-o piață mult mai vastă, după cum spune economistul șef al ING Marieke Blom. Progresele au fost treptate. Întreprinderile mici și mijlocii au început să prospere, dar șomajul rămânea foarte ridicat, ceea ce i-a determinat pe mulți polonezi să-și caute de lucru în străinătate și să trimită bani acasă.

În orice caz, fondurile UE au contribuit la finanțarea unui avânt al infrastructurii. Așa cum subliniază Jeremie Peloso, strategul-șef al BCA Research, într-un raport recent privind perspectivele economice ale țării, Polonia a fost cel mai mare beneficiar al fondurilor UE, primind aproximativ 160.000 de milioane de euro sub formă de transferuri nete de la aderare.

Aceste fonduri au finanțat infrastructura, au consolidat investițiile publice și au accelerat convergența economică. Un exemplu foarte elocvent: Polonia a trecut de la doar câteva sute de kilometri de autostrăzi la peste 5.000 în prezent, o creștere de zece ori

Acest impuls dat infrastructurii a contribuit la transformarea Poloniei într-o bază de producție atractivă și cu costuri reduse pentru piața europeană. Producători europeni precum ABB, Siemens și Bosch și-au stabilit rapid operațiunile de producție în Polonia.

Un alt impuls recent provine din domeniul geopoliticii. Industria poloneză de apărare se dezvoltă rapid, țara alocând aproximativ 4,8% din PIB-ul său pentru apărare, cel mai ridicat procent din cadrul NATO. Companiile poloneze din domeniul apărării colaborează cu Ucraina și, prin urmare, dispun de experiență pe câmpul de luptă, ceea ce pune bazele dezvoltării sectorului și consolidării acestuia ca o industrie exportatoare mai puternică.